Durerea în piept reprezintă orice disconfort resimțit deasupra abdomenului și sub maxilar, în zona laterală sau centrală a toracelui. Aceasta poate varia ca intensitate, durată sau caracter: de la senzaţie de arsură, apăsare, strângere, până la durere ascuțită sau surdă. În multe cazuri, originea nu este de natură cardiacă, însă este esenţială diferenţierea între durerile inofensive şi cele care pun viaţa în pericol. În general, durerile în piept pot fi asociate cu:
- Presiune toracică – senzație de strângere sau greutate resimțită în centrul pieptului, frecvent legată de probleme cardiace.
- Durere ascuțită – senzație de înjunghiere care se agravează la respirație profundă, adesea întâlnită în pleurezie (inflamarea pleurei, membrana ce căptușește plămânii) sau pericardită (inflamația sacului din jurul inimii).
- Arsuri în piept – senzație de arsură, care poate iradia spre gât și maxilar, semn frecvent de reflux gastroesofagian.
- Durere surdă – durere continuă, ușoară până la moderată, legată adesea de afecțiuni musculare sau costocondrită (inflamația cartilajului dintre coaste și stern).
- Disconfort intermitent – durere care apare și dispare, declanșată de efort fizic, stres emoțional sau schimbarea poziției corpului.
Indiferent de caracter, durerea în piept necesită evaluarea simptomelor asociate și a factorilor declanșatori. De asemenea, nu ignorați niciodată durerea care persistă sau revine frecvent.
Tipuri de dureri în piept și caracteristici
Durerea în piept se poate manifesta în mai multe forme, iar evaluarea atentă a caracteristicilor ajută la identificarea cauzei:
- Durere presantă sau constrictivă – aceasta indică adesea ischemie miocardică (angină, infarct); pacientul simte că „îl strânge” pieptul, iar disconfortul poate iradia spre brațe, gât sau maxilar.
- Durere înjunghiată – specifică afecțiunilor pleurale (pleurezie) sau pericardiale (pericardită); se agravează la inspirație sau tuse și este localizată sub stern sau lateral.
- Senzație de arsură – caracteristică refluxului gastroesofagian (RGE); disconfortul poate urca în gât și se agravează când stai întins/ă sau după mese copioase.
- Durere surdă, persistentă – frecvent legată de probleme musculoscheletale, cum ar fi costocondrita (inflamația cartilajului costal) sau întinderile musculare; durerea rămâne constantă pe parcursul mai multor ore sau zile.
- Valuri de durere – durere intermitentă care apare la efort și cedează la repaus (angina stabilă) sau care își schimbă brusc intensitatea (angina instabilă).
Pentru un diagnostic corect, fiecare tip de durere trebuie corelat cu simptomele asociate (respirație dificilă, greață, transpirație) și cu istoricul medical.
Cauzele non-cardiace ale durerilor în piept
Multe dureri în piept nu sunt legate de inimă. Conștientizarea cauzelor non-cardiace previne investigațiile nejustificate și conduce la tratamentul adecvat:
- Reflux gastroesofagian (RGE) – acidul din stomac refluează în esofag și irită mucoasa, provocând o senzație de arsură în piept; durerea poate iradia spre gât și se intensifică după mese copioase sau când stai întins/ă; tratamentul include inhibitori de pompă de protoni și modificarea dietei.
- Costocondrită – inflamația cartilajului care leagă coastele de stern produce durere la palpare și la respirația profundă; aceasta se ameliorează de obicei în câteva săptămâni cu antiinflamatoare și repaus; este importantă diferențierea de durerea cardiacă, de obicei fără iradiere.
- Întinderi musculare toracice – leziuni ale mușchilor pectorali după efort intens sau traumatisme provoacă disconfort localizat, agravat de mișcare și atingere; se tratează cu repaus, comprese reci și analgezice.
- Infecții toracice (pneumonie, bronșită) – inflamația plămânilor sau a căilor respiratorii poate determina dureri în piept la tuse și respirație; simptomele includ febră, tuse cu spută și dificultăți de respirație; diagnosticul se confirmă prin radiografie toracică și analize de sânge.
- Zona Zoster (Herpes Zoster) – reactivarea virusului varicelo-zosterian de-a lungul nervilor toracici provoacă durere severă înainte de apariția veziculelor caracteristice; tratamentul cu antivirale și analgezice reduce intensitatea durerii și riscul de nevralgie postherpetică.
Cauzele cardiace ale durerilor în piept
Durerea toracică cardiacă semnalează adesea afecțiuni care pot pune viața în pericol. Identificarea rapidă a cauzei necesită acces la investigații de urgență și tratament specializat:
- Angina pectorală – ischemie tranzitorie a mușchiului cardiac; determină senzație de presiune în piept la efort, care cedează la repaus sau nitroglicerină; există angină stabilă și instabilă (cu risc major de infarct).
- Infarct miocardic acut – blocaj complet al unei artere coronariene; provoacă durere intensă și persistentă, însoțită de transpirații reci, greață și anxietate; tratamentul de urgență include angioplastie, stent, tromboliză sau bypass.
- Pericardită – inflamația sacului pericardic; produce durere ascuțită, agravată când stați întinși și ameliorată când vă aplecați înainte; diagnosticul se stabilește prin ECG, ecocardiografie și markeri inflamatori.
- Miocardită – inflamația mușchiului cardiac; de obicei de origine virală, provoacă durere surdă, palpitații și dificultăți de respirație; evaluarea implică ECG, troponină și, uneori, RMN cardiac.
- Disecție aortică – ruptura stratului interior al aortei; produce durere bruscă, sfâșietoare, care iradiază adesea în spate; poate apărea puls asimetric la nivelul membrelor; confirmarea se face prin angio-CT sau ecocardiografie transesofagiană.
Semnale de alarmă: când să mergi la medic pentru durerile în piept
Există situații în care durerea în piept necesită evaluare de urgență:
- Durere intensă, neameliorată la repaus
- Iradieri la brațe, gât, maxilar, spate
- Dificultăți de respirație, tahipnee
- Transpirație rece, greață, vărsături
- Amețeli, leșin sau senzație de colaps
- Tuse cu sânge sau hemoptizie
- Instalare bruscă, intensă
- Puls asimetric la nivelul membrelor
În prezența unuia sau mai multor astfel de simptome, solicitați imediat asistență medicală de urgență.
Investigații recomandate pentru durerile în piept
Pentru diagnosticarea corectă, medicul poate recomanda:
- Electrocardiogramă (ECG) – testul înregistrează activitatea electrică a inimii, detectând ischemia, aritmiile și semnele de infarct. Este rapidă și neinvazivă, fiind primul pas în evaluarea durerii toracice.
- Analize de sânge – troponina arată leziunea mușchiului cardiac; hemoleucograma și markerii inflamatori exclud infecțiile și inflamațiile sistemice. Recoltarea se poate repeta la câteva ore pentru monitorizarea evoluției.
- Radiografie toracică – evidențiază probleme pulmonare (pneumonie, pneumotorax) și structurile osoase. Ajută la excluderea cauzelor non-cardiace și la orientarea investigațiilor ulterioare.
- Ecocardiografie – imaginea cu ultrasunete a inimii și pericardului evaluează fracția de ejecție, anomaliile valvulare și lichidul pericardic. Este esențială în diagnosticul pericarditei și în evaluarea post-infarct.
- Teste de stres (efort fizic sau farmacologic) – induc ischemia controlată pentru a depista angina stabilă. Permite estimarea capacității de efort și a răspunsului inimii sub solicitare.
- Angio-CT sau coronarografie – vizualizează stenozele arterelor coronariene și confirmă diagnosticul de boală coronariană.
- Endoscopie digestivă superioară – în cazurile de suspiciune RGE sau esofagită, permite examen direct al mucoasei esofagiene și eventuale biopsii.
Concluzii și recomandări
Durerile în piept reprezintă un simptom cu o gamă largă de cauze, de la inofensive la potenţial letale. Înțelegerea tipurilor de dureri, a caracteristicilor şi a semnelor asociate este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic corect. Dacă durerea toracică este severă, persistentă sau însoţită de semnale de alarmă, nu ezitați să solicitați ajutor medical de urgență. Adoptarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc cardiovasculari şi respectarea tratamentelor prescrise reduc semnificativ riscul complicațiilor.
