Boala coronariană cronică este o afecțiune cardiovasculară frecventă, considerată o problemă majoră de sănătate publică. Ea apare atunci când arterele coronare, care transportă sângele oxigenat către inimă, se îngustează sau se blochează din cauza depunerii de plăci de grăsime. Acest proces, numit ateroscleroză, se dezvoltă lent, de-a lungul timpului. Pe măsură ce plăcile se acumulează, fluxul de sânge către inimă scade, iar funcționarea acesteia este afectată. În stadii avansate, boala poate provoca simptome precum angina pectorală, dificultăți de respirație sau chiar infarct miocardic.
Cauzele bolii coronariene cronice
Boala coronariană cronică este cauzată, în principal, de ateroscleroză. Acest proces constă în acumularea de colesterol, grăsimi și alte substanțe pe pereții arterelor coronare. În timp, depunerile îngustează și rigidizează arterele, împiedicând circulația normală a sângelui. Astfel, mușchiul inimii primește mai puțin oxigen. Printre factorii care favorizează apariția aterosclerozei și, implicit, ai bolii coronariene cronice, se numără:
- Nivelul ridicat de colesterol LDL („colesterol rău”) – Colesterolul LDL contribuie la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor. Cu cât nivelul acestui tip de colesterol este mai mare în sânge, cu atât arterele sunt mai susceptibile la îngustare și blocare. Colesterolul HDL („colesterol bun”), pe de altă parte, ajută la eliminarea excesului de colesterol din sânge, protejând arterele.
- Hipertensiunea arterială – Tensiunea arterială ridicată pune presiune asupra pereților arteriali, determinând slăbirea acestora și facilitând depunerea plăcilor de aterom. În timp, această presiune suplimentară poate accelera procesul de ateroscleroză și poate crește riscul de complicații cardiovasculare.
- Fumatul – Substanțele toxice din fumul de țigară deteriorează pereții arterelor, favorizând acumularea plăcilor de colesterol și reducerea elasticității vaselor de sânge. Fumătorii prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boala coronariană cronică comparativ cu nefumătorii.
- Diabetul zaharat – Nivelul crescut de zahăr în sânge favorizează inflamația vaselor de sânge și accelerează depunerea plăcilor de aterom.
- Obezitatea – Excesul de greutate este asociat cu multiple probleme metabolice, inclusiv colesterol ridicat, diabet și hipertensiune arterială, toți factori de risc majori pentru boala coronariană.
Factorii de risc ai bolii coronariene cronice
Există o serie de factori care pot crește probabilitatea dezvoltării bolii coronariene cronice. Acești factori sunt împărțiți în două categorii: factori de risc controlabili și factori de risc incontrolabili.
Factori de risc modificabili
Acești factori sunt cei care pot fi gestionați prin modificări ale stilului de viață și tratamente medicale adecvate. Reducerea acestor factori de risc poate preveni sau încetini progresia bolii.
- Dieta nesănătoasă – Consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi saturate, sare și zahăr contribuie la creșterea colesterolului, a tensiunii arteriale și a inflamației în organism, favorizând apariția bolii coronariene cronice.
- Sedentarismul – Lipsa activității fizice reduce capacitatea cardiovasculară și favorizează acumularea de grăsimi în organism. Exercițiile regulate îmbunătățesc circulația sanguină, mențin greutatea corporală optimă și reduc riscul de hipertensiune și diabet.
- Stresul cronic – Stresul constant duce la creșterea nivelului de cortizol, un hormon care poate crește tensiunea arterială și poate provoca inflamații la nivelul vaselor de sânge. Aceste efecte contribuie în timp la apariția bolii coronariene cronice.
- Consumul excesiv de alcool – Alcoolul în cantități mari poate duce la hipertensiune arterială, creșterea nivelului de colesterol și afectarea ficatului, organ responsabil de metabolizarea grăsimilor din sânge.
- Lipsa somnului – Somnul insuficient afectează metabolismul și echilibrul hormonal, crescând riscul de hipertensiune, diabet și obezitate, factori asociați cu boala coronariană cronică.
Factori de risc nemodificabili
Acești factori nu pot fi modificați, dar conștientizarea lor este esențială pentru prevenirea complicațiilor și pentru luarea măsurilor necesare de monitorizare și tratament.
- Vârsta – Riscul de boală coronariană cronică crește odată cu vârsta. Pe măsură ce îmbătrânim, arterele își pierd elasticitatea, ceea ce le face mai predispuse la acumularea de plăci.
- Sexul – Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte boala coronariană cronică la vârste tinere. Femeile prezintă un risc crescut după menopauză din cauza scăderii nivelului de estrogen care are un efect protector asupra inimii.
- Istoricul familial – Persoanele care au rude de gradul întâi cu boli cardiovasculare prezintă un risc crescut de a dezvolta boala, ceea ce sugerează o predispoziție genetică la această afecțiune.
Simptomele bolii coronariene cronice
Simptomele bolii coronariene cronice pot varia de la ușoare la severe și, în unele cazuri, pot trece neobservate până la apariția unor complicații grave. Este important să recunoașteți aceste semne și să solicitați ajutor medical la timp.
- Angină pectorală – Durerea toracică este principalul simptom al bolii coronariene cronice. Aceasta este resimțită ca o presiune, arsură sau strângere în piept și poate iradia către brațe, gât, spate sau maxilar.
- Dificultăți de respirație – Reducerea fluxului sanguin către inimă poate afecta oxigenarea țesuturilor, cauzând senzația de sufocare, mai ales în timpul efortului fizic.
- Oboseală excesivă – Persoanele cu boală coronariană cronică pot resimți o oboseală intensă, chiar și după activități minore, deoarece inima nu primește suficient oxigen pentru a funcționa eficient.
- Amețeli și slăbiciune – Reducerea aportului de oxigen către creier poate duce la amețeli, leșin sau senzație de instabilitate.
- Palpitații – Senzația de bătăi rapide, neregulate sau puternice ale inimii poate indica o problemă cardiovasculară.
Boala coronariană cronică este o afecțiune serioasă, dar poate fi prevenită și gestionată printr-un stil de viață sănătos și monitorizare medicală regulată. Reducerea factorilor de risc, recunoașterea simptomelor și consultarea unui medic specialist în cardiologie sunt pași esențiali pentru menținerea sănătății inimii și prevenirea complicațiilor grave.
