Managementul polipilor nazali este un proces complex și, adesea, de lungă durată. Deoarece această afecțiune este strâns legată de inflamația cronică și de răspunsul imun al organismului, simpla îndepărtare a excrescențelor nu garantează întotdeauna vindecarea permanentă. Scopul tratamentului stabilit de un medic ORL nu este doar eliminarea polipilor existenți, ci și controlul inflamației de fond pentru a preveni reapariția acestora. Opțiunile terapeutice actuale variază de la tratamentele medicamentoase și biologice, până la intervențiile chirurgicale moderne, incluzând totodată strategii clare de prevenție.
Tratamentul medicamentos
În majoritatea cazurilor, primul pas este terapia medicamentoasă. Obiectivul este reducerea dimensiunii polipilor și ameliorarea simptomelor de congestie nazală.
Corticosteroizii nazali
Spray-urile nazale care conțin corticosteroizi reprezintă standardul de aur în tratamentul inițial și de întreținere. Aceste medicamente acționează local, reducând inflamația mucoasei nazale. Tratamentul se bazează pe spray-uri nazale cu corticosteroizi (antiinflamatoare puternice). Acestea acționează local pentru a dezumfla polipii, eliberând astfel căile respiratorii. Pentru a fi eficiente, spray-urile trebuie utilizate corect și constant, conform prescripției medicale, efectele nefiind imediate.
Corticosteroizii orali
Atunci când spray-urile nazale nu oferă rezultate sau când polipii sunt foarte mari și simptomele severe, medicul poate recomanda o cură scurtă de corticosteroizi sistemici (sub formă de pastile, precum prednisonul). Aceștia au un efect antiinflamator mult mai puternic și pot reduce rapid dimensiunea polipilor. Totuși, din cauza riscului de efecte secundare grave la utilizarea pe termen lung (creștere în greutate, diabet, osteoporoză, hipertensiune, glaucom), aceștia sunt prescriși cu prudență și doar pentru perioade limitate de timp. Uneori, sunt utilizați injectabil în cazurile severe.
Medicamentele biologice
O inovație majoră în tratamentul rinosinuzitei cronice cu polipi nazali o reprezintă terapiile biologice. Acestea sunt medicamente care conțin anticorpi monoclonali (cum ar fi dupilumab) și sunt administrate sub formă de injecții periodice. Ele acționează țintit, blocând anumite proteine și celule ale sistemului imunitar responsabile de declanșarea și menținerea inflamației. Medicamentele biologice sunt indicate pacienților cu forme severe de boală, care nu răspund la steroizi sau care au suferit recidive după intervenții chirurgicale. Ele pot reduce semnificativ polipii și pot ajuta la recâștigarea simțului olfactiv.
Alte tratamente medicamentoase
- Antibiotice: Sunt prescrise dacă există o infecție bacteriană suprapusă a sinusurilor (sinuzită acută).
- Antihistaminice: Utile pentru pacienții care suferă și de rinită alergică, pentru a controla simptomele alergice (strănut, mâncărimi), deși nu acționează direct asupra micșorării polipilor.
- Desensibilizarea la aspirină: Pentru pacienții cu boală respiratorie exacerbată de aspirină (AERD), medicii pot recomanda creșterea treptată a dozei, sub strictă supraveghere. Acest proces ajută corpul să tolereze substanța și reduce riscul ca polipii să reapară.
Tratamentul chirurgical
Când tratamentul medicamentos nu reușește să micșoreze polipii sau când simptomele afectează grav calitatea vieții, intervenția chirurgicală devine necesară. Chirurgia modernă pentru polipi nazali este minim invazivă și vizează restaurarea funcției sinusurilor.
Polipectomia
Aceasta este o procedură mai simplă, care poate fi efectuată pentru polipii mici, izolați și ușor accesibili. Medicul utilizează un instrument specific (un laț chirurgical sau un microdebrider – un instrument care taie și aspiră țesutul) pentru a îndepărta polipul. Procedura se poate realiza sub anestezie locală sau generală.
Chirurgia Endoscopică Funcțională a Sinusurilor (FESS)
FESS este cea mai frecventă și eficientă procedură chirurgicală pentru polipoza nazală extinsă. Intervenția se realizează exclusiv prin nări, fără a necesita incizii la nivelul feței. Chirurgul introduce un endoscop (o cameră video mică) în nări pentru a vizualiza interiorul cavităților.
Cu ajutorul unor instrumente de precizie, chirurgul:
- Îndepărtează polipii și țesutul inflamat care blochează sinusurile.
- Elimină fragmentele osoase deteriorate sau infectate (osteita).
- Lărgește deschiderile naturale ale sinusurilor pentru a permite o ventilație corectă și un drenaj eficient al mucusului. Această abordare nu doar elimină obstacolul fizic, ci facilitează și pătrunderea tratamentelor medicamentoase (spray-uri, spălături) postoperatorii în zonele care anterior erau inaccesibile.
Sinuplastia cu balon
În cazuri selectate, medicul poate utiliza un cateter cu balon care este introdus în sinusul blocat și apoi umflat. Presiunea exercitată dilată pereții sinusului, restabilind drenajul. Această metodă este mai puțin traumatică pentru țesuturi, dar indicațiile ei sunt limitate în cazurile de polipoză masivă.
Recuperarea postoperatorie și prevenția recidivei
Este important de înțeles că intervenția chirurgicală elimină polipii, dar nu vindecă predispoziția organismului la inflamație. Prin urmare, îngrijirea postoperatorie este crucială.
- Spălăturile nazale saline: După operație, utilizarea soluției saline (apă sărată sterilă) din abundență este esențială pentru a curăța nasul de cheaguri, cruste și mucus, favorizând vindecarea mucoasei.
- Tratamentul cu steroizi: Majoritatea pacienților vor necesita continuarea tratamentului cu spray-uri nazale cu corticosteroizi pentru a preveni reformarea polipilor.
- Controale regulate: Vizitele periodice la medicul ORL permit monitorizarea mucoasei și intervenția rapidă la primele semne de inflamație.
Complicațiile polipilor nazali netratați
Ignorarea polipilor nazali nu este o opțiune recomandată. Netratați, aceștia pot continua să crească și pot duce la complicații severe:
- Apneea obstructivă în somn: Blocajul nazal major poate cauza opriri ale respirației în timpul somnului, ducând la oboseală cronică și risc cardiovascular crescut.
- Agravarea astmului: Prezența polipilor face astmul mult mai dificil de controlat, crescând frecvența și severitatea crizelor.
- Infecții grave: Sinusurile blocate sunt un mediu propice pentru bacterii. Infecțiile pot deveni permanente sau, în cazuri rare, se pot extinde la orbite (celulită orbitală, afectând vederea) sau la meninge (meningită – infecția țesuturilor din jurul creierului).
- Complicații osoase: Inflamația cronică și presiunea exercitată de polipi pot eroda pereții osoși ai sinusurilor (osteită) sau pot cauza deformări faciale (lărgirea piramidei nazale).
Strategii de prevenție
Deși factorii genetici nu pot fi modificați, pacienții pot lua măsuri pentru a reduce riscul de apariție sau recidivă a polipilor:
- Gestionarea alergiilor și astmului: Urmarea strictă a tratamentului pentru aceste afecțiuni reduce inflamația nazală.
- Umidificarea aerului: Utilizarea unui umidificator în locuință previne uscarea și iritarea mucoasei nazale.
- Igiena nazală riguroasă: Spălarea frecventă a mâinilor și clătirea nazală periodică cu soluție salină ajută la eliminarea iritanților și alergenilor.
- Evitarea iritanților: Fumatul, praful și noxele chimice trebuie evitate, deoarece agravează inflamația sinusurilor.
În concluzie:
Tratamentele actuale pentru polipii nazali sunt mult mai eficiente. De la chirurgia endoscopică până la noile terapii biologice, există soluții clare pentru recuperarea respirației și a mirosului. Totuși, pentru a evita recidiva, este obligatoriu să urmați cu strictețe planul stabilit de medic pentru controlul inflamației.
Pe blogul nostru găsești și articolul Polipii nazali: simptome, cauze și diagnostic complet — util dacă vrei să înțelegi în detaliu cauzele apariției acestora și cum decurge procesul de diagnosticare în cabinetul unui medic ORL.
