Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile, adică spațiile pline cu aer din oasele feței și craniului. În mod normal, aceste cavități sunt aerate și drenează mucus fluid în cavitatea nazală. Când mucoasa se inflamează și drenajul se blochează, sinusurile se umplu cu mucus vâscos sau cu secreții purulente. Apar durerea, presiunea facială, nasul înfundat și starea generală de disconfort.
Sinuzita poate fi o problemă trecătoare, după o răceală banală, sau o afecțiune persistentă, care afectează calitatea vieții pe termen lung. Înțelegerea anatomiei sinusurilor, a tipurilor de sinuzită și a simptomelor ajută pacientul să recunoască momentul în care este nevoie de un consult ORL și de un plan de tratament corect.
Anatomia sinusurilor și rolul lor
Sinusurile paranazale: localizare și funcții
Sinusurile paranazale sunt cavități pline cu aer situate în oasele din jurul nasului și ochilor. Ele sunt căptușite cu o mucoasă subțire care secretă mucus. Acest mucus are rol de protecție și de filtrare a aerului inspirat.
Există patru perechi principale de sinusuri:
- Sinusurile maxilare – situate în pomeți; sunt cele mai mari sinusuri și se află de o parte și de alta a nasului.
- Sinusurile frontale – localizate în osul frontal, deasupra sprâncenelor.
- Sinusurile etmoidale – formate din mai multe celule mici între ochi, în spatele rădăcinii nasului.
- Sinusurile sfenoidale – plasate profund, în spatele nasului și al ochilor, în centrul craniului.
Mucoasa sinusurilor produce permanent o cantitate mică de mucus. Acesta se drenează prin deschideri înguste, numite ostii, în cavitatea nazală. În condiții normale, mucusul îndepărtează particulele inhalate, bacteriile și alergenii, susținând funcția de apărare a căilor respiratorii.
Cum apare sinuzita la nivelul sinusurilor
Când mucoasa se inflamează, ostiile se îngustează sau se blochează. Mucusul nu se mai poate drena corect și se acumulează în sinusuri. Mediul umed și închis favorizează multiplicarea virusurilor, bacteriilor sau, mai rar, a ciupercilor. Astfel apare sinuzita.
Inflamația poate fi declanșată de o infecție virală a căilor respiratorii superioare, de o alergie, de o problemă structurală (sept deviat, polipi nazali) sau de expunerea la iritanți. Un medic ORL evaluează toate aceste elemente pentru a stabili tipul de sinuzită și cauza principală.
Clasificarea sinuzitei în funcție de durată
Sinuzita acută
Sinuzita acută are o durată de până la patru săptămâni. De cele mai multe ori apare după o răceală sau o viroză respiratorie. Simptomele tipice sunt nasul înfundat, secrețiile nazale groase, presiunea facială și uneori febra.
În multe cazuri, sinuzita acută este virală și se ameliorează cu tratament simptomatic. Dacă simptomele persistă peste zece zile, se agravează sau apar secreții purulente și dureri intense, se suspectează sinuzita bacteriană. În aceste situații, un consult ORL este important pentru a decide dacă sunt necesare antibiotice.
Sinuzita subacută
Sinuzita subacută este situată între forma acută și cea cronică. Simptomele durează între patru și douăsprezece săptămâni. Pacientul poate prezenta congestie nazală persistentă, secreții, senzație de presiune la nivelul feței și oboseală.
Această formă indică faptul că inflamația nu s-a remis complet după episodul inițial. De multe ori, medicul ORL recomandă investigații suplimentare și tratament de durată pentru a preveni trecerea către sinuzita cronică.
Sinuzita cronică
Sinuzita cronică este definită prin persistența simptomelor timp de cel puțin douăsprezece săptămâni. Simptomele pot fi mai puțin intense decât într-un episod acut, dar sunt continue sau recidivează frecvent.
Cauza este adesea un cumul de factori: inflamație cronică, alergii, probleme de drenaj, polipi nazali sau modificări anatomice. Sinuzita cronică este o afecțiune complexă, care necesită frecvent monitorizare și tratament pe termen lung de către un medic ORL.
Sinuzita recurentă
Se consideră sinuzită acută recurentă atunci când apar cel puțin patru episoade de sinuzită acută pe an, cu intervale fără simptome între ele.
Aceste episoade repetate sugerează o predispoziție individuală sau factori de risc persistenți, cum ar fi alergii, deviație de sept, expunere la fum sau imunodeficiențe. Evaluarea de specialitate este esențială pentru a identifica factorii favorizanți și pentru a preveni noi episoade.
Manifestări clinice ale sinuzitei
Simptome nazale principale
Cele mai frecvente simptome nazale ale sinuzitei sunt:
- Congestia nazală, cu senzație de nas înfundat și respirație dificilă pe nas
- Secreții nazale groase, adesea galbene sau verzi
- Scurgerea postnazală, când mucusul se prelinge în spatele gâtului și irită mucoasa faringiană
- Reducerea sau pierderea simțului mirosului
Pacientul poate vorbi pe nas și poate avea nevoie să sufle nasul frecvent. Uneori secrețiile sunt mai evidente dimineața, după perioada de repaus.
Durerea și presiunea facială
Durerea și presiunea sunt legate de acumularea de secreții și de inflamația mucoasei. Localizarea durerii poate orienta către sinusul afectat:
- În obraji și dinții superiori – sinuzită maxilară
- În frunte – sinuzită frontală
- Între ochi – afectare etmoidală
- În profunzime, în spatele ochilor sau al nasului – posibilă sinuzită sfenoidală
Durerea se poate intensifica la aplecarea capului în față, la tuse sau la schimbări de presiune. Uneori se asociază cu dureri de urechi sau cu cefalee difuză.
Simptome generale și manifestări sistemice
Sinuzita nu afectează doar nasul. Pacientul poate prezenta:
- Stare generală afectată și oboseală
- Febră, mai ales în sinuzita acută bacteriană
- Tuse, accentuată noaptea din cauza secrețiilor care se scurg pe gât
- Respirație urât mirositoare
În formele cronice, oboseala persistentă și tulburările de somn pot influența calitatea vieții, randamentul la serviciu și starea psihică.
Cauze infecțioase și neinfecțioase ale sinuzitei
Infecții virale, bacteriene și fungice
Cele mai multe episoade de sinuzită acută sunt de cauză virală. Virusurile care produc răceala sau gripa inflamează mucoasa nazală și sinusală. Inflamația blochează drenajul și duce la acumularea de secreții.
Dacă mucusul stagnează, bacteriile se pot multiplica, apărând sinuzita bacteriană. Aceasta se manifestă de obicei prin simptome persistente sau agravate după 7–10 zile, dureri faciale mai puternice și uneori febră mai ridicată.
Infecțiile fungice sunt mai rare și apar mai ales la pacienții cu imunitate scăzută sau cu sinuzită cronică severă.
Factori anatomici și structurali
Anumite particularități anatomice pot favoriza sinuzita:
- Sept nazal deviat, care îngustează un pasaj nazal
- Polipi nazali, adică excrescențe benigne ale mucoasei
- Ostii sinusale înguste din naștere
- Hipertrofia cornetelor nazale
Aceste modificări îngreunează aerisirea și drenajul sinusurilor. În sinuzita recurentă sau cronică, medicul ORL evaluează aceste aspecte și poate recomanda corectarea chirurgicală în cazurile potrivite.
Alergii, mediu și stil de viață
Rinita alergică este un factor important în apariția sinuzitei. Contactul cu polen, praf, mucegai, păr de animale sau alți alergeni determină umflarea mucoasei, creșterea secrețiilor și blocarea ostiilor.
Anumite condiții de mediu cresc riscul de sinuzită:
- Expunerea la fum de țigară
- Aer poluat sau uscat
- Variații mari de temperatură
Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, afectează mecanismele de curățare ale mucoasei nazale și sinusale. Hidratarea insuficientă și lipsa igienei nazale în perioadele de infecții respiratorii contribuie, de asemenea, la menținerea inflamației.
Când este necesar un consult ORL
Un consult ORL este recomandat în mai multe situații:
- Simptome de sinuzită care durează peste zece zile fără ameliorare.
- Episoade frecvente de sinuzită într-un an.
- Dureri faciale intense, febră mare sau stare generală foarte afectată.
- Suspiciune de sinuzită cronică (simptome peste douăsprezece săptămâni).
- Reducerea semnificativă a mirosului sau complicații oculare și neurologice.
Medic ORL înseamnă specialist cu experiență în afecțiunile nasului și sinusurilor. În cadrul unui consult ORL se evaluează nasul, sinusurile, gâtul și urechile și se decide dacă sunt necesare investigații suplimentare sau un tratament mai complex.
În concluzie:
Sinuzita este o inflamație a sinusurilor care poate lua forme acute, subacute, cronice sau recurente. Afecțiunea implică un dezechilibru între producția de mucus, drenaj și factori precum infecțiile, alergiile și modificările anatomice.
Simptomele principale sunt nasul înfundat, secrețiile nazale, presiunea facială și uneori febra și oboseala. Recunoașterea din timp a acestor semne și prezentarea la un consult ORL permit stabilirea corectă a tipului de sinuzită și a cauzei. O înțelegere clară a anatomiei sinusurilor, a clasificării sinuzitei și a factorilor de risc este primul pas către un management eficient și către prevenirea complicațiilor.
Pe blogul nostru găsești și articolul Sinuzita: diagnostic, tratament și prevenție în practica ORL — util dacă vrei să înțelegi ce opțiuni de tratament există pentru sinuzita acută și cronică, cum decurge un consult ORL și în ce situații este recomandat să te adresezi unui medic ORL pentru un plan de tratament personalizat.
