
Cuprins
- Ce este obezitatea și de ce reprezintă un factor de risc cardiovascular?
- Cum afectează obezitatea inima și vasele de sânge?
- Obezitatea, hipertensiunea și diabetul: de ce apar frecvent împreună?
- Ce arată un studiu realizat la Neoclinic Timișoara despre obezitate și bolile cardiovasculare?
- Dacă faci mișcare, mai există risc cardiovascular asociat obezității?
- Ce simptome pot indica o problemă cardiovasculară?
- Ce investigații sunt recomandate persoanelor cu obezitate?
- Cum poate fi redus riscul cardiovascular asociat obezității?
- Când este recomandat un consult cardiologic?
- Obezitatea și sănătatea inimii: prevenția începe cu evaluarea riscului individual
Obezitatea nu reprezintă doar o problemă legată de greutatea corporală. Ea este asociată cu modificări metabolice și cardiovasculare care pot favoriza apariția hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și a altor afecțiuni ale inimii.
De multe ori, aceste probleme de sănătate evoluează fără simptome evidente, iar o persoană poate avea mai mulți factori de risc cardiovascular fără să fie conștientă de acest lucru.
Relația dintre obezitate, activitatea fizică și bolile cardiometabolice a fost analizată inclusiv într-un studiu realizat în ambulatoriul de cardiologie al Neoclinic Timișoara, ale cărui rezultate au fost publicate în noiembrie 2026 în revista internațională Journal of Clinical Medicine.
Ce înseamnă, însă, obezitatea pentru sănătatea inimii, de ce este importantă evaluarea riscului cardiovascular și când este recomandat un consult de specialitate?

Ce este obezitatea și de ce reprezintă un factor de risc cardiovascular?
Obezitatea este o afecțiune cronică, complexă, caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos, care poate afecta sănătatea organismului.
Una dintre metodele utilizate frecvent pentru clasificarea greutății corporale este indicele de masă corporală (IMC), calculat prin raportarea greutății, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii, exprimată în metri.
La adulți, un IMC de minimum 30 kg/m² este utilizat ca prag pentru definirea obezității.
Totuși, indicele de masă corporală nu oferă toate informațiile necesare despre riscul cardiovascular.
Distribuția țesutului adipos, în special acumularea grăsimii în regiunea abdominală, poate avea o importanță deosebită pentru sănătatea metabolică.
Grăsimea viscerală, acumulată în jurul organelor interne, este asociată cu modificări metabolice care pot influența tensiunea arterială, sensibilitatea la insulină și metabolismul lipidelor.
Din acest motiv, evaluarea unei persoane cu obezitate nu ar trebui să se limiteze la măsurarea greutății corporale, ci să includă și identificarea eventualelor complicații metabolice și cardiovasculare.
Cum afectează obezitatea inima și vasele de sânge?
Excesul de țesut adipos poate influența funcționarea sistemului cardiovascular prin mai multe mecanisme.
1. Creșterea tensiunii arteriale
Obezitatea este frecvent asociată cu hipertensiunea arterială.
Excesul ponderal poate contribui la creșterea volumului sanguin circulant, la modificarea mecanismelor de reglare a tensiunii arteriale și la creșterea solicitării asupra inimii.
În timp, hipertensiunea arterială necontrolată poate afecta vasele de sânge, inima, rinichii și alte organe.
Un aspect important este că hipertensiunea arterială poate evolua fără simptome, motiv pentru care măsurarea periodică a tensiunii este esențială.
2. Apariția rezistenței la insulină și a diabetului zaharat
Obezitatea, în special cea abdominală, este asociată cu rezistența la insulină, situație în care celulele organismului răspund mai puțin eficient la acțiunea acestui hormon.
În timp, această modificare poate favoriza apariția diabetului zaharat de tip 2.
Diabetul reprezintă, la rândul său, un factor important de risc cardiovascular, deoarece valorile crescute ale glicemiei pot contribui la deteriorarea vaselor de sânge.
Asocierea dintre obezitate, hipertensiune arterială și diabet necesită o atenție medicală deosebită, deoarece aceste afecțiuni pot influența simultan sănătatea cardiovasculară.
3. Modificarea colesterolului și a trigliceridelor
Obezitatea poate fi însoțită de dislipidemie, caracterizată prin modificări ale valorilor colesterolului și trigliceridelor.
Aceste modificări pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei, proces prin care în pereții arterelor se acumulează depozite lipidice.
Ateroscleroza poate afecta circulația sângelui și este implicată în apariția unor boli cardiovasculare, inclusiv boala coronariană.
4. Suprasolicitarea inimii
La persoanele cu obezitate, inima poate fi nevoită să lucreze mai intens pentru a asigura circulația sângelui.
În anumite situații, această solicitare suplimentară, împreună cu hipertensiunea arterială și alte modificări metabolice, poate contribui la apariția unor modificări ale structurii și funcției cardiace.
Obezitatea este asociată și cu un risc crescut de insuficiență cardiacă și anumite tulburări de ritm cardiac.
Obezitatea, hipertensiunea și diabetul: de ce apar frecvent împreună?
Una dintre problemele importante ale sănătății cardiovasculare este prezența simultană a mai multor afecțiuni cronice la aceeași persoană.
Această situație este cunoscută sub denumirea de multimorbiditate.
În cazul bolilor cardiometabolice, multimorbiditatea poate include asocierea dintre hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala coronariană, aritmiile cardiace și insuficiența cardiacă.
Aceste afecțiuni au factori de risc și mecanisme biologice comune, iar prezența uneia poate complica gestionarea celorlalte.
De exemplu, o persoană cu obezitate poate prezenta simultan hipertensiune arterială și diabet zaharat, chiar dacă nu are simptome cardiace evidente.
Din acest motiv, evaluarea riscului cardiovascular trebuie să urmărească starea generală de sănătate, nu doar o singură afecțiune.
Ce arată un studiu realizat la Neoclinic Timișoara despre obezitate și bolile cardiovasculare?
Importanța acestei asocieri este evidențiată și de un studiu realizat în cadrul ambulatoriului de cardiologie Neoclinic Timișoara, pe baza datelor colectate de la 541 de pacienți adulți consultați în anul 2024.
Cercetarea, intitulată „Obesity–Physical Activity Phenotypes and Cardiometabolic Disease Burden in Cardiology Outpatients: The Role of Lifestyle-Related Risk Aggregation”, a fost publicată la 16 noiembrie 2026 în Journal of Clinical Medicine.
Lucrarea a fost semnată de Andreea Simina Dumitrescu, Silvia Nicoleta Mirica, Horațiu Silaghi, Ovidiu Fira-Mladinescu, Mădălin Marius Margan, Dragoș Cozma și Corneluța Fira-Mladinescu, autori afiliați unor instituții medicale și universitare, inclusiv Neoclinic și Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Cercetătorii au analizat asocierea dintre obezitate, timpul de activitate fizică declarat și prezența a cel puțin două dintre cinci afecțiuni: hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală coronariană, aritmii cardiace și insuficiență cardiacă.
Principalele rezultate ale cercetării
Studiul a evidențiat faptul că:
- 35,4% dintre pacienții cu obezitate care au raportat minimum 150 de minute de activitate fizică săptămânal prezentau cel puțin două dintre afecțiunile urmărite.
- 40,7% dintre pacienții cu obezitate care au raportat sub 150 de minute de activitate fizică săptămânal prezentau cel puțin două afecțiuni.
- În grupurile fără obezitate, procentele au fost mai reduse, de 13,5%, respectiv 20,7%.
Cele mai evidente asocieri cu obezitatea au fost identificate în cazul hipertensiunii arteriale și diabetului zaharat.
Rezultatele arată că, în populația analizată, persoanele cu obezitate prezentau mai frecvent mai multe afecțiuni cardiometabolice simultan.
Totuși, fiind un studiu observațional transversal, cercetarea nu demonstrează că obezitatea a determinat direct apariția acestor boli și nici nu stabilește efectele activității fizice asupra evoluției lor.
Concluzia relevantă pentru practica medicală este importanța evaluării cardiovasculare și metabolice la persoanele cu obezitate, inclusiv la cele care declară că desfășoară activitate fizică regulată.
Dacă faci mișcare, mai există risc cardiovascular asociat obezității?
Activitatea fizică reprezintă o componentă importantă a unui stil de viață sănătos.
Mișcarea regulată poate contribui la îmbunătățirea condiției cardiovasculare, la controlul tensiunii arteriale, la reglarea glicemiei și la gestionarea greutății corporale.
Cu toate acestea, activitatea fizică nu înlocuiește evaluarea medicală a factorilor de risc.
O persoană activă fizic poate prezenta hipertensiune arterială, diabet sau alte afecțiuni care necesită monitorizare.
În studiul realizat la Neoclinic, timpul de activitate fizică a fost declarat de participanți, fără măsurarea obiectivă și completă a intensității exercițiilor.
Prin urmare, rezultatele nu trebuie interpretate ca o diminuare a beneficiilor mișcării, ci ca un argument pentru o abordare mai completă a sănătății cardiovasculare.
Ce simptome pot indica o problemă cardiovasculară?
Unele afecțiuni cardiovasculare pot evolua mult timp fără simptome evidente.
Totuși, anumite manifestări necesită evaluare medicală:
- Oboseală neobișnuită sau reducerea toleranței la efort
- Dificultăți de respirație la activități obișnuite
- Palpitații sau senzația de bătăi neregulate ale inimii
- Amețeli sau episoade de leșin
- Umflarea persistentă a gleznelor sau picioarelor
- Valori crescute ale tensiunii arteriale
Durerea sau presiunea toracică persistentă, dificultățile severe de respirație ori simptomele sugestive pentru un accident vascular cerebral reprezintă situații care necesită asistență medicală de urgență, prin apelarea numărului 112.
Absența simptomelor nu exclude prezența hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a altor factori de risc cardiovascular.

Ce investigații sunt recomandate persoanelor cu obezitate?
Evaluarea cardiovasculară se stabilește individual, în funcție de vârstă, istoricul medical, simptome și factorii de risc existenți.
În funcție de situația clinică, medicul poate recomanda:
Măsurarea tensiunii arteriale – pentru identificarea și monitorizarea hipertensiunii arteriale.
Analize pentru evaluarea glicemiei – inclusiv glicemie și hemoglobină glicozilată (HbA1c), atunci când sunt indicate.
Profil lipidic – pentru evaluarea colesterolului și trigliceridelor.
Electrocardiogramă (EKG) – pentru evaluarea activității electrice a inimii.
Ecocardiografie Doppler – pentru examinarea structurii și funcției cardiace, în situațiile în care există indicație medicală.
Monitorizare Holter TA sau Holter EKG – atunci când este necesară evaluarea tensiunii arteriale sau a ritmului cardiac pe o perioadă mai lungă.
Nu toate aceste investigații sunt necesare fiecărui pacient. Medicul stabilește evaluarea adecvată în funcție de riscul individual.
Cum poate fi redus riscul cardiovascular asociat obezității?
Prevenția cardiovasculară presupune o abordare care urmărește atât greutatea corporală, cât și factorii metabolici și cardiovasculari asociați.
Printre măsurile importante se numără:
- Controlul greutății corporale: stabilirea unor obiective realiste și individualizate, cu sprijin medical atunci când este necesar.
- Activitatea fizică regulată: adaptată vârstei, condiției fizice și eventualelor afecțiuni existente.
- Alimentația echilibrată: cu accent pe legume, fructe, cereale integrale și limitarea excesului de sare și alimente ultraprocesate.
- Monitorizarea tensiunii arteriale și a glicemiei: în special în prezența obezității sau a unui istoric familial relevant.
- Renunțarea la fumat: pentru reducerea expunerii la un factor important de risc cardiovascular.
- Respectarea tratamentului recomandat: atunci când există deja hipertensiune arterială, diabet sau alte afecțiuni cronice.
Reducerea riscului cardiovascular nu depinde exclusiv de numărul kilogramelor pierdute. Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei, al colesterolului și gestionarea celorlalți factori de risc sunt la fel de importante.

Când este recomandat un consult cardiologic?
Un consult cardiologic poate fi util persoanelor cu obezitate care prezintă și alți factori de risc, precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie, fumat sau antecedente familiale de boli cardiovasculare.
Evaluarea este importantă și atunci când apar simptome precum palpitații, dificultăți de respirație, oboseală la efort sau valori crescute ale tensiunii arteriale.
În funcție de rezultatele consultației, medicul poate recomanda investigații suplimentare și colaborarea cu alte specialități medicale, precum diabetologia, endocrinologia sau medicina internă.
Obezitatea și sănătatea inimii: prevenția începe cu evaluarea riscului individual
Obezitatea este o afecțiune complexă, iar impactul său asupra sănătății cardiovasculare diferă de la o persoană la alta.
Asocierea cu hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și alte afecțiuni cardiometabolice evidențiază necesitatea unei evaluări medicale complete.
Rezultatele cercetării realizate în ambulatoriul de cardiologie al Neoclinic Timișoara, publicate în Journal of Clinical Medicine, contribuie la înțelegerea acestei relații și susțin importanța identificării factorilor de risc la persoanele cu obezitate.
La Neoclinic Timișoara, consultațiile de cardiologie și investigațiile recomandate de medic pot contribui la evaluarea și monitorizarea sănătății cardiovasculare.
Dacă ai obezitate, hipertensiune arterială, diabet sau alți factori de risc, programează o consultație de specialitate pentru o evaluare adaptată nevoilor tale.
Sursa științifică
Dumitrescu, A. S., Mirica, S. N., Silaghi, H., Fira-Mladinescu, O., Margan, M. M., Cozma, D., & Fira-Mladinescu, C. (2026).
Obesity–Physical Activity Phenotypes and Cardiometabolic Disease Burden in Cardiology Outpatients: The Role of Lifestyle-Related Risk Aggregation.
Journal of Clinical Medicine, 15(22), 8986.
https://doi.org/10.3390/jcm15228986
Ultima actualizare: 20 noiembrie 2026




