18 octombrie: Ziua Mondială a Menopauzei

octombrie 18, 2026

Prima pagină » Blog » 18 octombrie: Ziua Mondială a Menopauzei

În fiecare an, pe 18 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Menopauzei, o inițiativă internațională dedicată informării femeilor despre schimbările hormonale, manifestările clinice și problemele de sănătate care pot apărea în această perioadă a vieții.

Menopauza reprezintă un proces fiziologic natural, caracterizat prin încetarea definitivă a menstruației și diminuarea producției hormonilor ovarieni. Deși este asociată frecvent cu bufeurile și tulburările de somn, modificările hormonale pot influența și sănătatea cardiovasculară, densitatea osoasă, metabolismul, starea psihică și chiar sănătatea ochilor.

Recunoașterea simptomelor, evaluarea medicală și adoptarea unor măsuri preventive contribuie la menținerea sănătății și la reducerea riscului de complicații pe termen lung.

Ziua Mondială a Menopauzei: semnificație și obiective

Ziua Mondială a Menopauzei a fost instituită în 2009 de Societatea Internațională de Menopauză (International Menopause Society – IMS), cu scopul de a îmbunătăți informarea populației și de a încuraja accesul femeilor la îngrijire medicală adecvată.

Campania promovează recunoașterea simptomelor menopauzei, informarea asupra posibilităților de tratament și prevenirea afecțiunilor asociate modificărilor hormonale.

În 2026, tema campaniei internaționale este durerea cronică la vârsta mijlocie, fiind evidențiată necesitatea evaluării durerilor persistente care pot apărea în această perioadă. Manifestările musculare și articulare nu trebuie atribuite automat menopauzei, deoarece pot avea și alte cauze care necesită investigații și tratament.

Ce este menopauza și când apare?

Menopauza se instalează atunci când activitatea ovariană scade progresiv, iar producția de estrogen și progesteron se reduce. Acești hormoni sunt implicați în reglarea ciclului menstrual, dar influențează și funcționarea sistemului osos, cardiovascular și nervos.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), menopauza naturală apare, de regulă, între 45 și 55 de ani, deși vârsta poate varia în funcție de particularitățile individuale.

Din punct de vedere medical, menopauza este confirmată retrospectiv după 12 luni consecutive fără menstruație, în absența altor cauze care pot explica întreruperea ciclului menstrual.

Perimenopauza, menopauza și postmenopauza

Modificările asociate încetării funcției reproductive nu apar toate în același moment. Medicii diferențiază trei etape:

Perimenopauza: perioada de tranziție în care producția hormonilor ovarieni fluctuează, menstruațiile devin neregulate și pot apărea primele simptome. Această etapă se poate întinde pe parcursul mai multor ani.
Menopauza: momentul ultimei menstruații, identificat după ce au trecut 12 luni fără un nou ciclu menstrual.
Postmenopauza: perioada care urmează menopauzei, caracterizată prin niveluri mai reduse de estrogen și prin modificări fiziologice care pot necesita monitorizare medicală.

Menopauza poate apărea și înaintea vârstei obișnuite. Încetarea funcției ovariene înainte de 40 de ani necesită evaluarea unei posibile insuficiențe ovariene premature, iar menopauza instalată între 40 și 44 de ani este considerată precoce.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale menopauzei?

Manifestările menopauzei diferă de la o femeie la alta. Unele persoane prezintă simptome ușoare, în timp ce altele se confruntă cu tulburări persistente, care afectează somnul, activitatea profesională sau desfășurarea activităților zilnice.

Bufeurile și transpirațiile nocturne se numără printre cele mai cunoscute manifestări. Bufeurile sunt episoade de căldură intensă, resimțite în special la nivelul feței, gâtului și toracelui. Pot fi însoțite de roșeața pielii, transpirație, palpitații sau senzație de frig după încheierea episodului.

În afara acestora, pot apărea și alte simptome:

Menstruații neregulate: modificarea intervalului dintre cicluri, a duratei sau a cantității sângerării.
Tulburări de somn: dificultăți la adormire, treziri frecvente și oboseală în timpul zilei.
Modificări ale dispoziției: iritabilitate, anxietate, tristețe sau fluctuații emoționale.
Probleme de concentrare și memorie: dificultăți temporare de atenție sau de reamintire a unor informații.
Uscăciune vaginală: senzație de disconfort, iritație sau durere în timpul contactului sexual.
Dureri musculare și articulare: rigiditate, sensibilitate sau disconfort în diferite regiuni ale corpului.

Unele femei observă și modificări ale greutății corporale, uscăciunea pielii, subțierea părului sau tulburări urinare. Nu toate aceste manifestări sunt provocate exclusiv de menopauză, motiv pentru care simptomele persistente necesită evaluare medicală.

Menopauza și durerea cronică: de ce pot apărea dureri musculare și articulare?

Scăderea nivelului de estrogen poate influența sănătatea sistemului musculo-scheletal și modul în care organismul percepe durerea. În perioada menopauzei, unele femei prezintă dureri articulare, rigiditate matinală sau disconfort muscular persistent.

Totuși, durerile pot fi asociate și cu artroza, afecțiunile inflamatorii, problemele tiroidiene sau alte boli care devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

Durerea care persistă, se intensifică sau limitează mobilitatea trebuie investigată, mai ales dacă este însoțită de umflarea articulațiilor, slăbiciune musculară ori alte manifestări neobișnuite.

Evaluarea cauzei permite stabilirea tratamentului adecvat și evitarea administrării repetate a medicamentelor pentru durere fără recomandare medicală.

Date statistice internaționale și europene despre menopauză

Menopauza reprezintă o etapă a vieții pentru un număr tot mai mare de femei, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii speranței de viață.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2021, femeile cu vârsta de cel puțin 50 de ani reprezentau 26% din populația feminină mondială, comparativ cu 22% cu un deceniu înainte. Aceste procente descriu structura demografică pe vârste, nu proporția exactă a femeilor aflate la menopauză.

Datele publicate de Eurostat arată că, în anul 2023, speranța de viață la naștere pentru femeile din Uniunea Europeană era de 84,0 ani, comparativ cu 78,7 ani pentru bărbați. Diferența evidențiază perioada îndelungată în care sănătatea femeilor necesită atenție și după încetarea funcției reproductive.

În ceea ce privește durata manifestărilor, Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit (NHS) arată că simptomele perimenopauzei și menopauzei pot persista, în mod obișnuit, aproximativ 7–9 ani, uneori chiar mai mult.

Aceste informații provin din date demografice mondiale, statistici ale Uniunii Europene și recomandări medicale britanice, având populații și metodologii diferite.

Cum influențează menopauza sănătatea cardiovasculară?

Estrogenul participă la reglarea metabolismului lipidic și la menținerea funcției vaselor sanguine. Reducerea nivelului acestui hormon în perioada menopauzei poate fi însoțită de modificări ale colesterolului, tensiunii arteriale și distribuției grăsimii corporale.

Conform Asociației Americane a Inimii (American Heart Association), tranziția către menopauză este asociată cu modificări metabolice și vasculare care pot contribui la creșterea riscului cardiovascular.

În această perioadă pot fi observate:

Creșterea colesterolului LDL, asociat cu dezvoltarea aterosclerozei.
Acumularea grăsimii abdominale, inclusiv în jurul organelor interne.
Modificări ale valorilor tensiunii arteriale, care necesită monitorizare.
Creșterea riscului de rezistență la insulină, mai ales în prezența excesului ponderal și a sedentarismului.

Aceste schimbări sunt influențate și de procesul natural de îmbătrânire, de predispoziția genetică și de stilul de viață.

Monitorizarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei este recomandată în funcție de vârstă, istoricul medical și factorii individuali de risc. Terapia hormonală pentru menopauză nu trebuie utilizată exclusiv în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare.

De ce crește riscul de osteoporoză după menopauză?

Estrogenul contribuie la menținerea echilibrului dintre formarea și degradarea țesutului osos. După menopauză, reducerea producției hormonale poate accelera pierderea densității minerale osoase, favorizând apariția osteopeniei și osteoporozei.

Osteoporoza este o afecțiune caracterizată prin scăderea rezistenței oaselor și creșterea riscului de fracturi. Cele mai frecvent afectate regiuni sunt coloana vertebrală, șoldul și încheietura mâinii.

Boala poate evolua fără simptome evidente, iar uneori este descoperită după producerea unei fracturi.

Medicul poate recomanda osteodensitometria DEXA, investigație utilizată pentru evaluarea densității minerale osoase, în funcție de vârstă și de factorii de risc. Alimentația adecvată, activitatea fizică și asigurarea necesarului de calciu și vitamina D contribuie la menținerea sănătății osoase.

Cum poate influența menopauza sănătatea ochilor și vederea?

Modificările hormonale asociate menopauzei pot afecta și suprafața oculară. Estrogenul și alți hormoni sexuali influențează funcționarea glandelor implicate în producerea și menținerea filmului lacrimal, necesar pentru protejarea și lubrifierea ochilor.

Potrivit Institutului Național pentru Sănătatea Ochilor din Statele Unite (National Eye Institute), schimbările hormonale din timpul menopauzei pot favoriza apariția sindromului de ochi uscat.

Sindromul de ochi uscat și simptomele asociate

Această afecțiune apare atunci când lacrimile sunt produse în cantitate insuficientă sau nu au compoziția necesară pentru protejarea corespunzătoare a suprafeței oculare.

Manifestările pot include senzație de arsură, usturime, roșeață, senzația de corp străin, sensibilitate la lumină și vedere încețoșată intermitentă. Disconfortul se poate accentua în timpul utilizării prelungite a ecranelor sau în încăperile cu aer uscat.

Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și poate include lacrimi artificiale, măsuri pentru reducerea evaporării filmului lacrimal sau alte tratamente recomandate de medicul oftalmolog.

Nu toate modificările vederii apărute la această vârstă sunt cauzate de menopauză. Cataracta, glaucomul, diabetul și alte afecțiuni oculare trebuie luate în considerare atunci când apar tulburări vizuale persistente.

Pierderea bruscă a vederii necesită evaluare medicală de urgență, indiferent de vârsta pacientei sau de etapa menopauzei.

Menopauza și sănătatea psihică: tulburările de somn, anxietatea și dificultățile de concentrare

Fluctuațiile hormonale din perimenopauză pot influența somnul și dispoziția. Transpirațiile nocturne determină uneori treziri repetate, iar lipsa unui somn odihnitor poate accentua oboseala, iritabilitatea și dificultățile de concentrare.

Unele femei descriu perioade în care le este mai greu să se concentreze sau să își amintească anumite informații. Aceste manifestări nu indică automat o boală neurologică, însă simptomele persistente sau progresive necesită evaluare.

Anxietatea și depresia pot apărea în această perioadă, fără ca orice schimbare de dispoziție să reprezinte o tulburare psihică. Dacă starea emoțională afectează activitățile zilnice, relațiile personale sau somnul, medicul poate recomanda evaluare psihologică ori psihiatrică.

Cum se stabilește diagnosticul de menopauză?

În majoritatea cazurilor, diagnosticul se bazează pe vârstă, istoricul menstrual și simptomele prezentate. Medicul urmărește modificările ciclului menstrual, manifestările vasomotorii și eventualele afecțiuni asociate.

Potrivit recomandărilor Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Regatul Unit (NICE), analizele hormonale nu sunt necesare în mod obișnuit pentru identificarea menopauzei la femeile de peste 45 de ani, atunci când istoricul și simptomele sunt caracteristice.

În anumite situații pot fi recomandate investigații suplimentare, mai ales atunci când simptomele apar înainte de 45 de ani sau există suspiciunea unei alte afecțiuni endocrine.

De exemplu, tulburările tiroidiene pot determina oboseală, palpitații, transpirații și modificări ale greutății, manifestări care pot semăna cu cele ale menopauzei.

Ce tratamente sunt disponibile pentru simptomele menopauzei?

Menopauza nu reprezintă o boală care necesită tratament în toate cazurile. Cu toate acestea, simptomele care afectează calitatea vieții pot fi ameliorate prin măsuri adaptate fiecărei paciente.

Terapia hormonală de substituție (THS) la menopauză

Terapia hormonală de substituție (THS), denumită și terapie hormonală la menopauză (THM), este unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru bufeuri și transpirații nocturne. Aceasta presupune administrarea de estrogen și, în cazul femeilor care au uter, de regulă asocierea unui progestogen pentru protecția endometrului.

Tratamentul poate fi administrat sub diferite forme, inclusiv comprimate, plasturi sau geluri. Alegerea depinde de istoricul medical, simptome, vârstă și factorii de risc.

Terapia hormonală poate contribui și la prevenirea pierderii densității osoase, dar nu este indicată tuturor femeilor. Antecedentele de tromboză, anumite tipuri de cancer și alte afecțiuni pot influența alegerea tratamentului.

Tratamente fără hormoni

Pentru femeile care nu pot utiliza terapia hormonală sau preferă alte variante, medicul poate recomanda tratamente non-hormonale pentru ameliorarea simptomelor vasomotorii.

În funcție de situație, acestea pot include anumite medicamente care acționează asupra mecanismelor de reglare a temperaturii corporale, precum și terapia cognitiv-comportamentală adaptată simptomelor menopauzei.

În cazul uscăciunii vaginale, pot fi utilizate produse hidratante și lubrifiante. Unele paciente pot beneficia de tratament estrogenic local, la recomandarea medicului.

Tratamentele și suplimentele promovate pentru menopauză nu trebuie administrate fără evaluarea beneficiilor și a riscurilor, deoarece eficiența și siguranța lor diferă considerabil.

Ce măsuri pot contribui la menținerea sănătății în perioada menopauzei?

Obiceiurile zilnice influențează sănătatea metabolică, cardiovasculară și osoasă. Unele măsuri pot ameliora disconfortul asociat menopauzei și pot reduce riscul apariției unor afecțiuni cronice.

Sunt recomandate următoarele:

Activitate fizică regulată: mers zilnic, exerciții de rezistență și activități adaptate capacității fizice, pentru menținerea masei musculare și a rezistenței osoase.
Alimentație echilibrată: consum de legume, fructe, cereale integrale și surse adecvate de proteine, calciu și vitamina D.
Menținerea unui program de somn: ore regulate de culcare și trezire, reducerea consumului de cofeină seara și păstrarea unei temperaturi confortabile în dormitor.
Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului: măsuri utile pentru sănătatea cardiovasculară și osoasă.
Monitorizarea sănătății: evaluarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a colesterolului, conform recomandărilor medicale.

În cazul bufeurilor, poate fi utilă identificarea situațiilor care le accentuează, precum consumul de băuturi fierbinți, alcoolul, alimentele picante sau temperaturile ridicate. Efectele acestor măsuri diferă de la o persoană la alta.

Când este recomandat un consult endocrinologic?

Evaluarea medicală este recomandată atunci când simptomele menopauzei sunt persistente, afectează activitățile zilnice sau apar la o vârstă neobișnuită. Consultația poate fi necesară și atunci când există suspiciunea unor tulburări tiroidiene, metabolice sau a osteoporozei.

La Centrul Medical Neoclinic din Timișoara, un consult endocrinologic poate contribui la evaluarea modificărilor hormonale și a afecțiunilor endocrine asociate acestei perioade. În funcție de simptome și de istoricul medical, medicul poate recomanda investigații suplimentare și monitorizarea factorilor de risc.

Evaluarea ginecologică rămâne necesară pentru problemele menstruale, sângerările anormale și anumite tratamente specifice menopauzei. În funcție de afecțiunile identificate, pot fi recomandate și consultații în alte specialități medicale.

Întrebări frecvente despre menopauză

1. Menopauza apare întotdeauna în jurul vârstei de 50 de ani?

Nu. Menopauza naturală apare cel mai frecvent între 45 și 55 de ani, însă poate surveni mai devreme sau mai târziu. Vârsta este influențată de factori genetici, istoricul medical și anumite tratamente.

2. O femeie poate rămâne însărcinată în perioada perimenopauzei?

Da. În perimenopauză, ovulația devine neregulată, dar sarcina rămâne posibilă. De aceea, femeile care nu își doresc o sarcină trebuie să discute cu medicul despre contracepție, inclusiv în perioada de tranziție către menopauză.

3. Este obligatorie dozarea hormonilor pentru confirmarea menopauzei?

Nu. La femeile de peste 45 de ani, simptomele și istoricul menstrual sunt de obicei suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Analizele hormonale pot fi recomandate în situații particulare, mai ales dacă se suspectează menopauza precoce sau insuficiența ovariană prematură.

4. Terapia hormonală este recomandată tuturor femeilor aflate la menopauză?

Nu. Tratamentul se stabilește individual, în funcție de simptome, vârstă, antecedente medicale și riscuri. Unele femei pot beneficia de terapia hormonală, în timp ce pentru altele sunt mai potrivite alternativele non-hormonale.

5. Uscăciunea ochilor poate fi provocată de modificările hormonale din menopauză?

Da. Modificările hormonale pot favoriza sindromul de ochi uscat, care se manifestă prin usturime, iritație sau vedere încețoșată intermitentă. Simptomele persistente necesită consult oftalmologic pentru stabilirea cauzei și a tratamentului.

6. Este normală reapariția sângerării după instalarea menopauzei?

Nu. Orice sângerare vaginală apărută după 12 luni consecutive fără menstruație trebuie evaluată de medicul ginecolog. Există mai multe cauze posibile, inclusiv unele care necesită diagnostic și tratament prompt.