25 septembrie: Ziua Mondială a Plămânilor

septembrie 25, 2026

Prima pagină » Blog » 25 septembrie: Ziua Mondială a Plămânilor

Respirăm fără să ne gândim la fiecare inspirație, iar faptul că acest proces se desfășoară automat poate face ca sănătatea plămânilor să fie ușor de ignorat până în momentul în care apar probleme. Tusea persistentă, lipsa de aer, respirația șuierătoare sau scăderea toleranței la efort sunt însă simptome care nu ar trebui ignorate, mai ales atunci când persistă sau se agravează.

În fiecare an, pe 25 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Plămânilor, o inițiativă internațională dedicată sănătății respiratorii, prevenirii bolilor pulmonare și accesului la diagnostic și tratament. În 2026, campania Forumului Societăților Respiratorii Internaționale (Forum of International Respiratory Societies – FIRS) se desfășoară sub tema „A Lifetime of Lung Health” – sănătatea plămânilor de-a lungul vieții. Mesajul este important: sănătatea respiratorie nu începe atunci când apare o boală, ci se construiește și se protejează în fiecare etapă a vieții.

De ce este important să vorbim despre bolile pulmonare?

Afecțiunile respiratorii reprezintă o problemă importantă de sănătate la nivel mondial. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) rămâne a treia cauză de deces la nivel global și a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023. Astmul afectează, la rândul său, sute de milioane de persoane: estimarea actualizată a Organizației Mondiale a Sănătății indică aproximativ 363 de milioane de persoane cu astm în 2023.

La acestea se adaugă pneumonia, tuberculoza, cancerul pulmonar și numeroase alte boli care pot afecta căile respiratorii sau țesutul pulmonar. Unele apar brusc, altele evoluează lent, pe parcursul mai multor ani. Tocmai de aceea, recunoașterea simptomelor și diagnosticul corect sunt la fel de importante precum prevenția.

Cum funcționează plămânii?

Aerul inspirat prin nas sau gură trece prin trahee, apoi prin bronhii și prin ramificații din ce în ce mai mici, numite bronhiole. La capătul acestora se află alveolele pulmonare, mici structuri înconjurate de vase de sânge foarte fine.

Aici are loc schimbul de gaze. Oxigenul din aer trece în sânge, unde este transportat către țesuturi, iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea celulelor trece din sânge în alveole și este eliminat prin expirație. Diafragma, principalul mușchi al respirației, contribuie la acest proces prin mișcările sale de contracție și relaxare.

Plămânii au și propriile mecanisme de apărare. Căile respiratorii produc mucus, care captează praful, microorganismele și particulele inhalate, iar structurile microscopice numite cili deplasează mucusul către gât, de unde poate fi eliminat prin tuse sau înghițire. Expunerea repetată la fumul de țigară, poluanți și alte substanțe iritante poate afecta în timp aceste mecanisme naturale de protecție.

Care sunt unele dintre cele mai importante afecțiuni respiratorii?

Boala pulmonară obstructivă cronică – BPOC

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) limitează progresiv circulația aerului prin plămâni. În această categorie sunt întâlnite frecvent bronșita cronică și emfizemul. În cazul bronșitei cronice, căile respiratorii rămân inflamate și pot produce mucus în exces, iar în cazul emfizemului sunt deteriorate structurile alveolare implicate în schimbul de gaze.

Simptomele se pot instala treptat și, la început, pot fi atribuite vârstei sau lipsei de condiție fizică. Tusea persistentă, secrețiile, respirația șuierătoare și lipsa de aer la efort sunt manifestări frecvente. Fumatul este principalul factor de risc în multe țări, însă și expunerea îndelungată la fum, poluare, pulberi sau substanțe chimice poate contribui la apariția bolii.

Astmul

În cazul astmului, căile respiratorii sunt inflamate și pot deveni temporar mai înguste, ceea ce îngreunează circulația aerului. Pot apărea respirație șuierătoare, tuse, senzație de apăsare în piept și lipsă de aer, iar intensitatea simptomelor poate varia mult de la o persoană la alta.

Episoadele pot fi favorizate de alergeni, fum, poluare, aer rece, infecții respiratorii sau efort fizic. Tratamentul adecvat poate reduce frecvența și intensitatea simptomelor, precum și riscul de exacerbări. OMS subliniază însă că, în multe cazuri, astmul nu este diagnosticat sau tratat corespunzător, în special în zonele cu acces redus la servicii medicale și medicamente inhalatorii.

Pneumonia

Pneumonia este o infecție a plămânilor care poate fi produsă de virusuri, bacterii și, mai rar, de fungi. Inflamația determină acumularea de lichid și secreții la nivelul alveolelor, ceea ce poate face respirația mai dificilă.

Manifestările diferă în funcție de vârstă, microorganismul implicat și starea generală de sănătate. Pot apărea febră, tuse, frisoane, durere toracică și dificultăți de respirație. Persoanele vârstnice, copiii mici și pacienții cu alte boli cronice au un risc mai mare de forme severe. Vaccinarea, atunci când este recomandată, igiena mâinilor și evitarea fumatului contribuie la reducerea riscului unor infecții respiratorii.

Tuberculoza pulmonară

Tuberculoza este produsă de bacteria Mycobacterium tuberculosis și afectează cel mai frecvent plămânii. Se transmite prin aer de la persoane care au tuberculoză pulmonară activă și elimină bacteriile în mediul înconjurător.

Trebuie făcută distincția între infecția cu bacteria tuberculozei și boala activă: o persoană poate fi infectată fără să aibă simptome și fără să transmită boala. Atunci când tuberculoza devine activă pot apărea tuse persistentă, febră, transpirații nocturne, oboseală și scădere în greutate. Diagnosticul microbiologic și tratamentul complet sunt esențiale atât pentru pacient, cât și pentru limitarea transmiterii.

Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar poate evolua inițial cu simptome discrete sau chiar fără manifestări evidente. Fumatul este principalul factor de risc, însă boala poate apărea și la persoane care nu au fumat, fiind implicate și expuneri precum fumatul pasiv, radonul, poluarea atmosferică, azbestul și anumite noxe profesionale.

O tuse care persistă sau se modifică, sângele în spută, durerea toracică, lipsa de aer, răgușeala, infecțiile respiratorii repetate sau scăderea inexplicabilă în greutate necesită evaluare medicală. În cazul persoanelor cu risc crescut, screeningul prin tomografie computerizată cu doză redusă poate fi recomandat în funcție de vârstă, istoricul de fumat și criteriile medicale aplicabile. Screeningul nu este însă același lucru cu investigarea unui pacient care are deja simptome.

Cum sunt diagnosticate bolile pulmonare?

Consultația și evaluarea inițială

Nu există un singur test care să poată diagnostica toate afecțiunile respiratorii. Investigațiile sunt alese în funcție de simptome, durata lor, istoricul de fumat, expunerile profesionale, antecedentele personale și familiale și rezultatul consultației.

Primul pas este, de regulă, discuția cu medicul și examenul clinic. Medicul poate asculta plămânii cu stetoscopul, poate măsura saturația oxigenului din sânge și poate decide dacă sunt necesare teste suplimentare.

Spirometria

Una dintre investigațiile de bază în pneumologie este spirometria. Testul măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate expira și viteza cu care aerul este eliminat. Aceasta este investigația principală pentru confirmarea obstrucției persistente din BPOC și este folosită, împreună cu răspunsul la medicamente bronhodilatatoare și alte teste, și în evaluarea astmului.

Radiografia și tomografia computerizată

Radiografia toracică poate identifica pneumonii, anumite modificări pulmonare sau alte cauze ale simptomelor. Tomografia computerizată (CT) oferă imagini mult mai detaliate și poate fi recomandată atunci când medicul trebuie să investigheze un nodul, o tumoră, modificări ale țesutului pulmonar sau alte anomalii care nu pot fi evaluate suficient prin radiografie.

Investigații specifice

În cazul unei pneumonii, pe lângă examenul clinic și radiografie, pot fi utile pulsoximetria, analizele de sânge și, în anumite situații, examinarea sputei pentru identificarea microorganismului implicat.

Pentru suspiciunea de tuberculoză sunt utilizate teste microbiologice, inclusiv teste moleculare rapide, care pot identifica bacteria și, în anumite situații, rezistența la medicamente.

Dacă investigațiile imagistice ridică suspiciunea unui cancer pulmonar, diagnosticul nu se bazează doar pe CT. De cele mai multe ori este necesară prelevarea unei probe de țesut – biopsia – care este examinată pentru confirmarea tipului de cancer. Proba poate fi obținută, în funcție de localizarea leziunii, prin bronhoscopie, puncție ghidată imagistic sau alte proceduri.

Pentru evaluarea simptomelor respiratorii și stabilirea investigațiilor potrivite, pacienții se pot adresa specialiștilor în pneumologie din cadrul Centrului Medical Neoclinic din Timișoara, unde pot beneficia de evaluare medicală și investigații recomandate în funcție de tabloul clinic.

Ce putem face pentru a ne proteja plămânii?

Renunțarea la fumat

Printre cele mai importante măsuri se numără renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumul de țigară. Beneficiile apar după oprirea fumatului și continuă în anii următori.

Potrivit CDC (Centers for Disease Control and Prevention – Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA), după ultima țigară apar treptat modificări benefice care continuă de-a lungul anilor:

După câteva minute: ritmul cardiac începe să scadă.
După 24 de ore: nivelul nicotinei din sânge ajunge la zero.
După câteva zile: nivelul monoxidului de carbon din sânge scade până la cel întâlnit la o persoană care nu fumează.
După 1–12 luni: tusea și lipsa de aer se reduc.
După 1–2 ani: riscul de infarct miocardic scade semnificativ.
După 3–6 ani: riscul suplimentar de boală coronariană scade la jumătate.
După 10–15 ani: riscul suplimentar de cancer pulmonar scade la aproximativ jumătate față de cel al unei persoane care continuă să fumeze.
După 15 ani: riscul de boală coronariană se apropie de cel al unei persoane care nu fumează.

Calitatea aerului

Calitatea aerului pe care îl respirăm influențează sănătatea plămânilor. Fumul, praful, mucegaiul, poluanții atmosferici și unele substanțe chimice pot irita căile respiratorii și pot agrava bolile existente. Aerisirea spațiilor, reducerea expunerii la noxe și utilizarea echipamentului de protecție adecvat la locul de muncă sunt măsuri simple, dar importante.

Mișcare și alimentație

Activitatea fizică adaptată stării de sănătate susține capacitatea de efort și funcționarea eficientă a musculaturii implicate în respirație. Alimentația echilibrată și hidratarea suficientă contribuie la starea generală de sănătate și la buna funcționare a sistemului imunitar. Nu există însă un aliment care „curăță” sau „repară” plămânii, iar suplimentele nu înlocuiesc tratamentul unei boli respiratorii.

Exerciții de respirație

Pentru anumite persoane cu boli pulmonare, tehnici precum respirația diafragmatică sau respirația cu buzele țuguiate pot fi integrate în programele de recuperare respiratorie. Aceste exerciții pot ajuta la controlul respirației și al senzației de lipsă de aer, dar nu înlocuiesc tratamentul și trebuie adaptate afecțiunii pacientului.

Prevenirea infecțiilor

Prevenirea infecțiilor este, de asemenea, importantă. Spălatul mâinilor, vaccinările recomandate în funcție de vârstă și afecțiunile existente, precum și evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave atunci când este posibil pot reduce riscul unor infecții respiratorii și al complicațiilor acestora.

Ce simptome nu ar trebui ignorate?

Tusea poate avea numeroase cauze, iar semnificația ei depinde de durată, evoluție și simptomele asociate. Este indicat să solicitați sfatul unui medic dacă aveți o tuse care persistă, lipsă de aer nou apărută sau care se agravează, respirație șuierătoare repetată, durere toracică, secreții respiratorii persistente, infecții respiratorii frecvente sau o scădere inexplicabilă în greutate.

Eliminarea de sânge prin tuse necesită evaluare medicală, chiar dacă este vorba despre o cantitate mică. Dificultatea severă sau bruscă de respirație, durerea toracică intensă, confuzia ori colorarea albăstruie a buzelor sau extremităților pot reprezenta situații de urgență.

Ziua Mondială a Plămânilor este, înainte de toate, o ocazie de a acorda atenție unor simptome pe care uneori le normalizăm. O tuse „de fumător”, faptul că obosim mai repede decât înainte sau că urcăm tot mai greu scările nu ar trebui considerate automat consecințe normale ale vârstei. Evaluarea medicală poate permite depistarea timpurie a unei boli, înainte ca aceasta să rămână nediagnosticată o perioadă îndelungată.

Întrebări frecvente despre sănătatea plămânilor

1. Ce este Ziua Mondială a Plămânilor?

Ziua Mondială a Plămânilor este marcată anual pe 25 septembrie și urmărește creșterea gradului de conștientizare asupra sănătății respiratorii, prevenirii bolilor pulmonare și accesului la îngrijire. Tema campaniei FIRS din 2026 este „A Lifetime of Lung Health”, punând accentul pe protejarea sănătății plămânilor pe tot parcursul vieții.

2. Ce este spirometria și când poate fi recomandată?

Spirometria este un test al funcției pulmonare care măsoară cât aer puteți expira și cât de repede îl eliminați. Poate fi recomandată atunci când există tuse persistentă, lipsă de aer, respirație șuierătoare, factori de risc pentru BPOC sau suspiciune de astm. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și istoricul medical.

3. Care este diferența dintre astm și BPOC?

Ambele afecțiuni pot produce tuse, respirație șuierătoare și lipsă de aer, dar nu sunt aceeași boală. În cazul astmului, îngustarea căilor respiratorii este variabilă și adesea reversibilă; în cazul BPOC, limitarea fluxului de aer este persistentă și este asociată cu modificări structurale ale plămânilor. Spirometria ajută la diferențierea lor.

4. Este necesar un CT pentru orice problemă respiratorie?

Nu. Alegerea investigației depinde de simptome și de suspiciunea medicului. Pentru unele probleme este suficientă o consultație și o spirometrie, iar în alte situații poate fi necesară radiografia. Tomografia computerizată este utilizată atunci când sunt necesare imagini mai detaliate sau există suspiciunea unor modificări care trebuie investigate suplimentar.

5. Plămânii se refac după renunțarea la fumat?

După oprirea fumatului, expunerea la substanțele toxice din fumul de țigară încetează, iar organismul începe treptat procesele de refacere. În lunile următoare, tusea și lipsa de aer se pot reduce. Totuși, anumite leziuni structurale, precum cele din emfizemul avansat, nu sunt complet reversibile. Renunțarea la fumat este benefică pentru sănătate, indiferent de cât timp a fumat o persoană.

6. Când ar trebui să merg la un medic pneumolog?

Este recomandată evaluarea atunci când tusea persistă sau se modifică, apare lipsa de aer la activități care înainte erau bine tolerate, există respirație șuierătoare repetată, dureri toracice, infecții respiratorii frecvente sau sânge în spută. Consultația este importantă și pentru persoanele cu factori de risc semnificativi, chiar dacă simptomele par inițial ușoare.