-
15 minute de citire -
Informații medicale verificate de Dr. Gabriela Mut-Vitcu
Ce este sistemul nervos autonom?
Cel mai simplu mod de a înțelege sistemul nervos autonom este să ne imaginăm că reprezintă „pilotul automat” al organismului.
Nu trebuie să ne amintim să ne modificăm ritmul cardiac atunci când urcăm scările și nici să comandăm în mod conștient glandelor sudoripare să producă transpirație atunci când ne este cald. Organismul face singur aceste lucruri.
Sistemul nervos autonom contribuie la controlul unor funcții precum:
- ritmul cardiac;
- tensiunea arterială;
- transpirația;
- digestia;
- funcția vezicii urinare;
- adaptarea organismului la schimbările de temperatură și poziție.
O parte importantă a acestui sistem este sistemul nervos simpatic.
Printre numeroasele sale funcții, acesta participă și la controlul glandelor sudoripare.
Tocmai această legătură dintre nervii simpatici și glandele sudoripare face posibilă înregistrarea RSP.
Ce legătură există între transpirație și nervi?
Transpirația nu depinde numai de căldură.
Glandele sudoripare sunt controlate prin intermediul sistemului nervos autonom. Pentru ca ele să răspundă corect, semnalul nervos trebuie să parcurgă o întreagă cale, de la sistemul nervos până la terminațiile nervoase din piele.
De aceea, modificarea răspunsului sudomotor poate oferi medicului informații despre funcționarea căilor nervoase simpatice.
Ce sunt fibrele nervoase mici?
Este posibil ca un pacient să audă de la medic expresia „neuropatie de fibre mici” și să nu știe la ce se referă.
Nervii noștri conțin mai multe tipuri de fibre.
Unele sunt mai groase și participă, printre altele, la mișcare, sensibilitatea vibratorie și perceperea poziției membrelor.
Altele sunt mult mai fine și participă la:
- percepția durerii;
- percepția temperaturii;
- anumite funcții automate ale organismului, inclusiv funcțiile autonome.
În neuropatia de fibre mici pot fi afectate fibrele subțiri A-delta, fibrele C nemielinizate și fibrele autonome.
RSP oferă informații în special despre componenta simpatică sudomotorie, adică acea parte a sistemului nervos autonom care participă la controlul transpirației.
Este important însă să spunem foarte clar:
RSP nu examinează toate fibrele nervoase mici și un rezultat normal nu exclude singur o neuropatie de fibre mici.
Acesta este motivul pentru care medicul poate recomanda, în funcție de situație, și alte investigații.
RSP și diabetul zaharat
Diabetul zaharat poate afecta în timp nervii periferici. Această complicație poartă numele de neuropatie diabetică.
La unii pacienți poate fi afectată și componenta autonomă a sistemului nervos. Dacă sunt implicate căile care controlează glandele sudoripare, pot apărea modificări ale transpirației, inclusiv reducerea acesteia la nivelul picioarelor.
RSP a fost studiat ca metodă de evaluare a acestei componente autonome la pacienții cu diabet.
Unele studii au găsit o asociere importantă între absența RSP și prezența neuropatiei autonome diabetice. De exemplu, într-un studiu pe pacienți cu diabet și neuropatie periferică, răspunsul absent a fost semnificativ mai frecvent la cei care prezentau neuropatie autonomă.
Alte cercetări arată însă că sensibilitatea și reproductibilitatea metodei nu sunt perfecte și că RSP trebuie considerat un test complementar, nu un test unic pentru diagnosticul neuropatiei autonome diabetice.
Pentru pacient, mesajul important este:
Un RSP modificat poate oferi medicului informații suplimentare despre funcția autonomă, dar diagnosticul neuropatiei diabetice nu se stabilește numai pe baza acestui test.
De ce este importantă evaluarea transpirației la pacientul cu diabet?
La nivelul picioarelor, transpirația contribuie la menținerea hidratării normale a pielii.
Atunci când funcția nervilor autonomi care controlează glandele sudoripare este afectată, pielea poate deveni foarte uscată și predispusă la fisuri.
În protocolul Centrului Medical Neoclinic din Timișoara, afectarea sudomotorie este menționată în contextul evaluării neuropatiei autonome diabetice și al riscului de complicații la nivelul piciorului.
Ce se întâmplă din momentul în care intrați în cabinet și până la terminarea investigației
Dacă medicul v-a recomandat efectuarea RSP – Răspunsul Simpatic al Pielii, este firesc să vreți să știți exact ce se va întâmpla în timpul examinării.
1. Înainte de examinare: câteva lucruri pe care trebuie să le spuneți medicului
Înainte de începerea testului, medicul sau personalul medical vă poate întreba despre simptomele dumneavoastră și despre anumite probleme medicale care pot avea importanță pentru efectuarea investigației.
Este important să spuneți dacă aveți răni, ulcerații, infecții sau leziuni importante ale pielii la nivelul mâinilor ori picioarelor, deoarece acestea pot împiedica aplicarea electrozilor în zona respectivă.
De asemenea, spuneți medicului dacă aveți un stimulator cardiac (pacemaker), defibrilator implantabil (ICD) sau alt dispozitiv electronic implantat. Protocolul centrului prevede precauții speciale în aceste situații.
Dacă urmați un tratament medicamentos, nu întrerupeți medicamentele din proprie inițiativă înainte de test. Unele medicamente pot influența funcția sistemului nervos autonom, dar decizia de a modifica temporar un tratament aparține medicului.
2. Veți fi așezat într-o poziție confortabilă
Pentru efectuarea testului este important să fiți cât mai relaxat.
În funcție de situație, veți fi așezat întins pe spate sau confortabil într-un fotoliu, conform protocolului de examinare.
Nu trebuie să faceți exerciții și nici să efectuați anumite mișcări pentru ca aparatul să înregistreze răspunsul.
Personalul medical vă va explica ce urmează să se întâmple și vă va spune când este important să rămâneți nemișcat.
3. De ce contează dacă aveți mâinile sau picioarele reci?
Acesta este un detaliu foarte important al examinării.
Temperatura pielii poate influența RSP.
Dacă mâinile sau picioarele sunt foarte reci, răspunsul înregistrat se poate modifica. Studiile au arătat că scăderea temperaturii pielii poate determina prelungirea timpului până la apariția răspunsului și reducerea amplitudinii acestuia.
De aceea, examinarea se realizează în condiții termice controlate. Protocolul Centrului Medical Neoclinic prevede o temperatură ambientală de 22–24°C.
În plus, personalul medical trebuie să acorde atenție temperaturii extremităților examinate. Dacă mâinile sau picioarele sunt prea reci, poate fi necesară încălzirea lor și o perioadă de acomodare înainte de efectuarea înregistrării.
Pentru pacient, aceasta înseamnă că nu trebuie să vă îngrijorați dacă examinarea nu începe imediat. Uneori, câteva minute de acomodare fac parte din pregătirea necesară pentru obținerea unui rezultat cât mai corect.
4. Pielea este pregătită pentru aplicarea electrozilor
Înainte de montarea electrozilor, zonele respective sunt curățate și degresate.
Protocolul centrului prevede curățarea tegumentului cu alcool, astfel încât contactul dintre piele și electrozi să fie corespunzător și impedanța să fie redusă.
Această etapă este simplă și durează puțin.
5. Unde sunt așezați electrozii?
Poziția electrozilor depinde de zona examinată.
Dacă se examinează mâinile
Un electrod de înregistrare este poziționat la nivelul palmei, iar celălalt pe dosul mâinii.
Dacă se examinează picioarele
Electrozii sunt poziționați la nivelul tălpii și pe dosul piciorului.
Se utilizează și un electrod de împământare, poziționat conform protocolului la nivelul încheieturii mâinii sau gleznei.
Electrozii de înregistrare au rolul de a capta modificările electrice foarte mici care apar la nivelul pielii.
6. Urmează stimularea – ce se întâmplă?
Aceasta este partea care îi preocupă cel mai frecvent pe pacienți.
Pentru ca aparatul să poată înregistra RSP, sistemul nervos simpatic trebuie stimulat.
Impulsul prevăzut în protocol are o durată de numai 0,2 milisecunde.
7. Ce voi simți?
Veți putea simți stimulul electric.
Acesta poate fi perceput ca o senzație electrică bruscă și foarte scurtă sau ca un mic disconfort.
Ceea ce pacientul nu simte sunt micile modificări electrice ale pielii produse ulterior prin activarea glandelor sudoripare.
Așadar, sunt două lucruri diferite:
stimulul electric → poate fi simțit;
răspunsul electric al pielii pe care îl măsoară aparatul → nu este perceput de pacient.
8. Ce se întâmplă după stimul?
După stimul, organismul răspunde automat.
Semnalul activează o cale reflexă a sistemului nervos simpatic, iar această activare ajunge, printre altele, la glandele sudoripare.
Activitatea glandelor produce modificări extrem de mici ale potențialului electric al pielii.
Pacientul nu trebuie să facă nimic.
Neuropack S3 înregistrează aceste modificări și le afișează sub forma unei unde, pe care medicul o poate analiza.
9. De ce medicul așteaptă înainte de următorul stimul?
Pauzele sunt intenționate.
RSP are o caracteristică importantă numită habituare.
În limbaj obișnuit, aceasta înseamnă că sistemul nervos se poate „obișnui” cu un stimul repetat. Dacă stimulii sunt administrați prea repede unul după altul, răspunsul poate deveni din ce în ce mai mic.
Fenomenul de habituare a RSP este bine documentat în literatura neurofiziologică.
Din acest motiv, protocolul centrului prevede intervale neregulate de aproximativ 30–60 de secunde între stimulări.
Așadar, momentele în care aparent „nu se întâmplă nimic” sunt de fapt o parte importantă a examinării.
10. Ce analizează medicul pe monitor?
Înregistrarea obținută apare sub forma unei unde.
Medicul urmărește în primul rând dacă răspunsul poate fi obținut și analizează caracteristicile acestuia.
Pot fi măsurate și două elemente pe care le veți întâlni uneori pe rezultatul examinării:
Latența – timpul dintre stimul și apariția răspunsului.
Amplitudinea – dimensiunea răspunsului înregistrat.
Protocolul Centrului Medical Neoclinic include analiza acestor parametri.
Valorile nu trebuie însă interpretate separat de contextul clinic, deoarece RSP prezintă o variabilitate fiziologică importantă.
11. Cât durează investigația?
Înregistrarea unei singure unde durează foarte puțin, dar întreaga examinare durează mai mult.
Trebuie luate în calcul pregătirea pacientului, verificarea condițiilor de examinare, pregătirea pielii, aplicarea electrozilor, stimulările și pauzele necesare între acestea.
12. Ce se întâmplă după terminarea testului?
După obținerea înregistrărilor necesare, electrozii sunt îndepărtați de pe piele.
RSP nu necesită sedare și nu presupune o perioadă specială de recuperare.
În mod obișnuit, după terminarea examinării pacientul își poate continua activitățile normale, dacă medicul nu îi recomandă altceva dintr-un alt motiv medical.
Ce trebuie să rețineți înainte de test?
Și cel mai important:
Nu trebuie să „reușiți” testul și nu trebuie să faceți nimic special în timpul examinării. Este suficient să stați cât mai confortabil și relaxat și să urmați indicațiile personalului medical.
Ultima actualizare: 20 septembrie 2026
