13 octombrie: Ziua Mondială a Trombozei

octombrie 13, 2026

Prima pagină » Blog » 13 octombrie: Ziua Mondială a Trombozei

În fiecare an, pe 13 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Trombozei, o inițiativă internațională dedicată informării populației despre riscurile asociate formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. Tromboza poate afecta atât venele, cât și arterele și poate provoca afecțiuni grave, precum embolia pulmonară, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral ischemic.

Deși formarea cheagurilor reprezintă un mecanism normal de protecție împotriva sângerărilor, în anumite condiții acestea pot împiedica circulația sângelui. Identificarea factorilor de risc, recunoașterea simptomelor și prezentarea la medic pentru investigații adecvate sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Ziua Mondială a Trombozei: de ce este importantă această inițiativă?

Ziua Mondială a Trombozei a fost instituită în 2014 de Societatea Internațională de Tromboză și Hemostază (ISTH). Data de 13 octombrie coincide cu ziua de naștere a medicului german Rudolf Virchow, cunoscut pentru contribuțiile sale la studiul proceselor de coagulare și al bolilor vasculare.

Obiectivul campaniei este creșterea gradului de informare privind tromboza, în special în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea precoce și tratamentul. Un aspect important îl reprezintă tromboza asociată spitalizării, deoarece imobilizarea și intervențiile chirurgicale pot favoriza apariția cheagurilor de sânge.

În 2026, campania internațională acordă o atenție deosebită sănătății femeilor și modificărilor riscului trombotic în diferite etape ale vieții, inclusiv în timpul sarcinii, după naștere și la menopauză.

Ce este tromboza și de ce se formează cheagurile de sânge?

Tromboza reprezintă formarea unui cheag de sânge, numit tromb, în interiorul unei vene sau artere. Acesta poate reduce sau bloca circulația sângelui, afectând funcționarea țesuturilor și organelor.

În mod normal, coagularea contribuie la oprirea sângerării atunci când un vas sanguin este lezat. Trombocitele și proteinele implicate în coagulare formează un cheag care limitează pierderea de sânge. Procesul devine patologic atunci când cheagul se formează în interiorul unui vas fără să fie necesar pentru oprirea unei sângerări.

Apariția trombozei este favorizată de trei mecanisme principale, cunoscute în medicină drept triada Virchow: încetinirea circulației sanguine, afectarea peretelui vascular și creșterea capacității sângelui de a coagula.

Aceste modificări pot apărea în urma unor traumatisme sau intervenții chirurgicale, în timpul imobilizării prelungite ori în asociere cu anumite afecțiuni și tratamente medicamentoase. De multe ori, la formarea unui cheag contribuie mai mulți factori.

Tromboza venoasă și tromboza arterială: care sunt diferențele?

Cele două forme de tromboză se deosebesc prin localizarea cheagului, mecanismele de apariție și complicațiile pe care le pot determina.

Tromboza venoasă profundă

Tromboza venoasă profundă (TVP) apare atunci când un cheag se formează într-o venă profundă, cel mai frecvent la nivelul gambei, coapsei sau pelvisului. Cheagul îngreunează întoarcerea sângelui către inimă și poate provoca durere, umflarea membrului afectat și modificări ale culorii pielii.

Cea mai gravă complicație este embolia pulmonară, care apare atunci când un fragment din cheag se desprinde și ajunge, prin circulația sanguină, în arterele pulmonare. Blocarea acestor vase poate afecta oxigenarea sângelui și funcționarea inimii, necesitând tratament medical de urgență.

Tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară sunt cele două manifestări principale ale tromboembolismului venos.

Tromboza arterială

Tromboza arterială afectează vasele care transportă sângele de la inimă către organe. Frecvent, formarea cheagului este asociată cu ateroscleroza, o afecțiune caracterizată prin acumularea de depozite de grăsimi și alte substanțe în pereții arterelor.

Atunci când circulația este întreruptă într-o arteră coronară, poate apărea infarctul miocardic. Dacă blocajul afectează o arteră cerebrală, consecința poate fi un accident vascular cerebral ischemic.

În ambele situații, intervenția medicală rapidă este esențială pentru limitarea afectării țesuturilor.

Care sunt simptomele trombozei și când trebuie solicitat ajutor medical?

Manifestările clinice diferă în funcție de localizarea și dimensiunea cheagului. Tromboza venoasă profundă poate determina simptome evidente, însă există și cazuri în care acestea sunt reduse sau absente.

Cele mai frecvente semne ale trombozei venoase profunde sunt:

Umflarea unui picior, uneori însoțită de senzația de tensiune la nivelul gambei.
Durerea persistentă, localizată frecvent în gambă sau coapsă, care se poate accentua la mers ori la statul în picioare.
Creșterea temperaturii locale, pielea fiind mai caldă decât în zonele învecinate.
Roșeața sau modificarea culorii pielii, în regiunea afectată.
Sensibilitatea la atingere, uneori asociată cu disconfort de intensitate variabilă.

Aceste simptome pot apărea și în alte afecțiuni, inclusiv în leziuni musculare sau boli inflamatorii. Diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza manifestărilor clinice, motiv pentru care este necesară evaluarea medicală rapidă atunci când există suspiciunea de tromboză.

Simptomele care pot indica o embolie pulmonară

Embolia pulmonară poate surveni inclusiv la persoane care nu au prezentat anterior simptome evidente de tromboză la nivelul picioarelor.

Dificultatea bruscă de respirație, durerea toracică accentuată la inspirație, pulsul rapid, tusea cu sânge, amețeala severă sau pierderea cunoștinței pot indica această complicație.

În prezența unor asemenea manifestări, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112. Evaluarea nu trebuie amânată pentru o consultație programată.

Factorii care cresc riscul de tromboză

Riscul trombotic este influențat de vârstă, antecedente medicale, afecțiuni asociate și anumite situații temporare. Persoanele care au avut anterior tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară prezintă un risc crescut de recidivă, mai ales dacă factorii favorizanți persistă.

Printre factorii importanți se numără:

Imobilizarea prelungită: repausul la pat, recuperarea după operații, imobilizarea unui membru sau călătoriile de lungă durată.
Intervențiile chirurgicale și traumatismele: în special operațiile ortopedice majore și fracturile membrelor inferioare.
Cancerul și tratamentele oncologice: anumite tumori și terapii pot crește tendința de coagulare a sângelui.
Sarcina și perioada de după naștere: modificările hormonale și circulatorii favorizează apariția trombozei.
Tratamentele hormonale care conțin estrogen: inclusiv anumite contraceptive și terapii hormonale.
Predispoziția genetică: unele tulburări ereditare ale coagulării, cunoscute drept trombofilii.

Obezitatea, fumatul și sedentarismul pot contribui suplimentar la creșterea riscului. Totuși, prezența unuia dintre acești factori nu înseamnă că persoana respectivă va dezvolta obligatoriu tromboză.

În cazul femeilor care utilizează contraceptive hormonale sau urmează tratament hormonal la menopauză, riscul trebuie evaluat individual, în funcție de istoricul medical și de ceilalți factori existenți.

Date statistice internaționale și europene despre tromboză

Tromboza reprezintă o problemă importantă de sănătate publică la nivel mondial, atât prin numărul persoanelor afectate, cât și prin complicațiile cardiovasculare asociate.

Potrivit informațiilor publicate de World Thrombosis Day, la nivel global sunt estimate aproximativ 10 milioane de cazuri de tromboembolism venos în fiecare an. Organizația arată, de asemenea, că aproximativ un deces din patru la nivel mondial este asociat unor afecțiuni cauzate de tromboză. Această din urmă estimare include mai multe categorii de boli trombotice, nu numai tromboza venoasă.

Ghidul Societății Europene de Cardiologie (ESC), realizat în colaborare cu Societatea Europeană de Pneumologie (ERS) și publicat în 2019, prezintă următoarele intervale de incidență anuală, rezultate din studii epidemiologice internaționale:

39–115 cazuri de embolie pulmonară la 100.000 de persoane;
53–162 cazuri de tromboză venoasă profundă la 100.000 de persoane.

Același ghid menționează costuri anuale asociate tromboembolismului venos estimate la până la 8,5 miliarde de euro în Uniunea Europeană, potrivit datelor economice disponibile la momentul elaborării documentului.

Aceste cifre provin din estimări mondiale și studii internaționale citate de ghidurile europene.

Ce legătură există între tromboză și sănătatea inimii?

Tromboza are un rol important în apariția și evoluția unor afecțiuni cardiovasculare. În cazul bolii coronariene, de exemplu, ruperea unei plăci de aterom poate favoriza formarea unui tromb care blochează artera și determină infarct miocardic.

O altă afecțiune relevantă este fibrilația atrială, o tulburare de ritm în care contracțiile atriilor devin neregulate. În aceste condiții, sângele poate stagna în anumite regiuni ale inimii, favorizând formarea cheagurilor. Dacă un asemenea cheag ajunge în circulația cerebrală, poate provoca un accident vascular cerebral ischemic.

Din acest motiv, identificarea aritmiilor și evaluarea riscului cardiovascular sunt importante, mai ales la persoanele cu hipertensiune arterială, diabet zaharat sau alte boli cardiace.

Tratamentul anticoagulant poate fi recomandat anumitor pacienți cu fibrilație atrială pentru reducerea riscului de AVC, în urma evaluării efectuate de medic.

Cum poate afecta tromboza vederea?

Da. Tulburările circulației sanguine pot afecta inclusiv vasele retinei, țesutul din partea posterioară a ochiului care participă la formarea imaginilor.

Ocluzia venoasă retiniană apare atunci când circulația printr-o venă a retinei este blocată. Afecțiunea poate determina vedere încețoșată, reducerea acuității vizuale sau pierderea parțială a vederii, de regulă la un singur ochi. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, ateroscleroza și glaucomul sunt factori asociați acestei afecțiuni.

O altă situație este ocluzia arterială retiniană, în care alimentarea cu sânge a retinei este întreruptă. Manifestarea caracteristică este pierderea bruscă, de obicei nedureroasă, a vederii la un ochi. Aceasta reprezintă o urgență medicală și necesită evaluare imediată într-un serviciu de urgență, deoarece poate avea legătură cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare.

Este important de precizat că o tromboză venoasă profundă a piciorului nu determină în mod obișnuit ocluzia vaselor retiniene. Sunt afecțiuni distincte, dar care pot avea în comun anumiți factori de risc vascular.

Cum se diagnostichează tromboza?

Diagnosticul începe cu examinarea clinică și analiza istoricului medical. Medicul urmărește simptomele, antecedentele de tromboză, tratamentele administrate și eventualele intervenții chirurgicale sau perioade de imobilizare.

Pentru depistarea trombozei venoase profunde, investigația utilizată frecvent este ecografia venoasă Doppler, care permite examinarea venelor și evaluarea circulației sângelui. Este o procedură neinvazivă, care nu utilizează radiații ionizante.

Analiza D-dimerilor poate contribui la excluderea tromboembolismului venos în anumite situații, în funcție de probabilitatea clinică estimată de medic. O valoare crescută a D-dimerilor nu este suficientă pentru confirmarea trombozei, deoarece valorile se pot modifica și în alte condiții medicale.

În cazul suspiciunii de embolie pulmonară, poate fi necesară angio-CT pulmonară, investigație care permite identificarea cheagurilor din arterele pulmonare.

Alegerea analizelor și a investigațiilor imagistice se face în funcție de simptome și de riscul individual, nu prin efectuarea unui set identic de teste tuturor pacienților.

Tratamentul trombozei și posibilele complicații

Tratamentul depinde de localizarea cheagului, gravitatea afecțiunii și bolile asociate. În cazul trombozei venoase profunde și al emboliei pulmonare, principala categorie de medicamente utilizate este reprezentată de anticoagulante.

Aceste medicamente reduc capacitatea sângelui de a forma noi cheaguri și limitează extinderea celor existente, în timp ce organismul le poate elimina treptat prin mecanisme naturale. Anticoagulantele nu trebuie confundate cu medicamentele trombolitice, utilizate în anumite situații grave pentru dizolvarea rapidă a cheagurilor.

Durata tratamentului anticoagulant este frecvent de cel puțin trei luni, dar poate fi mai lungă atunci când riscul de recidivă persistă. Deoarece anticoagulantele cresc riscul de sângerare, administrarea lor necesită supraveghere medicală.

Ce este sindromul posttrombotic?

După un episod de tromboză venoasă profundă, unele persoane pot dezvolta sindrom posttrombotic, o complicație asociată afectării valvelor și pereților venelor.

Acesta se manifestă prin umflarea persistentă a piciorului, durere, senzație de greutate și modificări ale pielii. În formele avansate pot apărea ulcere venoase. Monitorizarea medicală și tratamentul recomandat pot contribui la ameliorarea manifestărilor și la reducerea riscului de complicații.

Cum poate fi redus riscul de tromboză?

Prevenția presupune adoptarea unor obiceiuri favorabile circulației sanguine și identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri medicale suplimentare.

Activitatea fizică regulată are un rol important în menținerea circulației venoase. În timpul mersului, contracțiile mușchilor gambelor contribuie la deplasarea sângelui către inimă. Perioadele îndelungate petrecute în aceeași poziție reduc acest mecanism și pot favoriza stagnarea sângelui în vene.

Pentru reducerea riscului sunt recomandate câteva măsuri generale:

Mișcare regulată: mers zilnic, exerciții fizice adaptate stării de sănătate și pauze pentru câteva minute de mers în timpul activităților sedentare.
Evitarea imobilizării prelungite: ridicarea și deplasarea periodică în timpul călătoriilor lungi sau al programului de birou.
Hidratare corespunzătoare: menținerea unui aport de lichide adecvat nevoilor organismului, ținând cont de eventualele restricții medicale.
Renunțarea la fumat și controlul greutății: măsuri importante pentru sănătatea vasculară.
Respectarea recomandărilor medicale: în special după intervenții chirurgicale, în timpul spitalizării și în cazul persoanelor cu antecedente trombotice.

După anumite intervenții chirurgicale, medicul poate recomanda anticoagulante preventive, dispozitive de compresie sau reluarea mersului cât mai curând, atunci când starea pacientului permite. Aceste măsuri se stabilesc individual, în funcție de riscul de tromboză și de cel de sângerare.

Ciorapii compresivi pot fi utili în anumite situații, însă nu sunt necesari tuturor persoanelor și trebuie utilizați potrivit recomandării medicale.

Importanța consultului cardiologic în prevenția bolilor cardiovasculare

Evaluarea periodică a sănătății cardiovasculare este importantă pentru identificarea și monitorizarea afecțiunilor care pot favoriza apariția unor evenimente trombotice arteriale sau formarea cheagurilor la nivelul inimii.

La Centrul Medical Neoclinic din Timișoara, un consult cardiologic poate include evaluarea factorilor de risc, examinarea clinică și, în funcție de indicația medicului, investigații precum electrocardiograma, ecografia cardiacă sau monitorizarea ritmului cardiac.

Evaluarea cardiologică contribuie la diagnosticul și monitorizarea hipertensiunii arteriale, a fibrilației atriale și a altor afecțiuni cardiovasculare. În cazul suspiciunii unei tromboze acute sau al apariției unor simptome severe, este necesară evaluarea medicală de urgență.

Întrebări frecvente despre tromboză

1. Tromboza poate apărea și la persoanele tinere?

Da. Deși riscul crește odată cu vârsta, tromboza poate apărea și la adulții tineri. Printre factorii favorizanți se numără predispozițiile genetice, anumite tratamente hormonale, sarcina, intervențiile chirurgicale și imobilizarea prelungită.

2. Tromboza venoasă profundă provoacă întotdeauna durere?

Nu. Unele persoane prezintă durere, umflare și modificări ale pielii, în timp ce altele pot avea simptome discrete sau chiar absente. Potrivit CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite), aproximativ jumătate dintre persoanele cu tromboză venoasă profundă nu prezintă simptome.

3. Călătoriile lungi cu avionul pot favoriza tromboza?

Da. Călătoriile mai lungi de patru ore, inclusiv cu mașina sau trenul, pot favoriza stagnarea sângelui în venele membrelor inferioare. Riscul este mai mare la persoanele care prezintă și alți factori de risc. Mișcarea periodică și exercițiile pentru gambe sunt recomandate pe durata călătoriei.

4. Tromboza venoasă profundă se poate vindeca complet?

Multe persoane se recuperează după tratament, însă evoluția depinde de localizarea cheagului, factorii de risc și eventualele complicații. În unele cazuri pot persista modificări ale circulației venoase sau poate apărea un nou episod trombotic.

5. Aspirina poate fi utilizată pentru prevenirea trombozei?

Aspirina are efect antiagregant plachetar și poate fi indicată în anumite afecțiuni cardiovasculare, dar nu înlocuiește tratamentul anticoagulant utilizat pentru tromboza venoasă profundă. Administrarea preventivă fără recomandare medicală poate provoca sângerări și nu este indicată tuturor persoanelor.

6. Când este necesar un consult medical pentru suspiciunea de tromboză?

Durerea și umflarea inexplicabilă a unui membru necesită evaluare medicală cât mai rapidă, mai ales dacă există factori de risc. Dacă apar dificultăți bruște de respirație, durere toracică, leșin sau semne de accident vascular cerebral, trebuie apelat imediat 112.