tr?id=&ev=PageView&noscript=

29 septembrie: Ziua Mondială a Inimii

În fiecare an, pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii, o inițiativă internațională dedicată conștientizării bolilor cardiovasculare și, mai ales, modului în care acestea pot fi prevenite, descoperite din timp și tratate corespunzător.

În 2026, campania World Heart Federation se desfășoară sub mesajul „Don’t Miss a Beat”, cu accent pe faptul că bolile cardiovasculare pot rămâne mult timp neobservate și pe importanța recunoașterii simptomelor și a evaluării riscului cardiovascular.

Deși avem tendința să ne gândim la bolile de inimă mai ales atunci când apar dureri în piept sau când cineva apropiat suferă un infarct miocardic, sănătatea cardiovasculară trebuie protejată în fiecare zi.

Tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, fumatul, alimentația, mișcarea, somnul și istoricul familial sunt factori care contribuie la evaluarea sănătății cardiovasculare și trebuie analizați împreună, în contextul stării generale de sănătate.

Ziua Mondială a Inimii ne oferă ocazia să acordăm mai multă atenție unei întrebări esențiale: cât de bine îți cunoști propria inimă?

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial

Datele Organizației Mondiale a Sănătății evidențiază impactul major al bolilor cardiovasculare asupra sănătății populației. În 2022, bolile cardiovasculare au provocat aproximativ 19,8 milioane de decese la nivel mondial, reprezentând circa 32% din totalul deceselor. Aproximativ 85% dintre decesele cardiovasculare au fost cauzate de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare reprezintă însă o categorie largă. Aceasta cuprinde, printre altele, boala coronariană, insuficiența cardiacă, bolile cerebrovasculare, unele afecțiuni ale valvelor, aritmiile și bolile vaselor de sânge.

Ziua Mondială a Inimii

Ce boli cardiovasculare pot afecta inima și vasele de sânge?

Termenul de „boală cardiovasculară” nu desemnează o singură afecțiune. Acesta include mai multe boli care pot afecta mușchiul inimii, arterele, valvele cardiace sau sistemul electric care controlează ritmul cardiac. Unele se dezvoltă lent și pot evolua mult timp fără simptome, în timp ce altele pot determina evenimente acute care necesită intervenție medicală imediată.

Boala coronariană

Boala coronariană apare atunci când arterele care furnizează sânge mușchiului inimii se îngustează, de cele mai multe ori prin acumularea plăcilor de aterom. Reducerea fluxului de sânge poate determina durere sau senzație de presiune în piept, cunoscută sub numele de angină pectorală, mai ales în timpul efortului fizic sau al stresului.

Dacă una dintre arterele coronare este blocată brusc de un cheag de sânge, o parte din mușchiul cardiac poate rămâne fără oxigen. În această situație poate apărea infarctul miocardic. Rapiditatea cu care este restabilit fluxul sanguin este esențială pentru limitarea leziunilor produse asupra inimii.

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima nu mai reușește să pompeze sângele suficient de eficient pentru a răspunde nevoilor organismului. Nu înseamnă că inima „s-a oprit”, ci că forța sau eficiența cu care aceasta pompează sângele este afectată.

Persoanele cu insuficiență cardiacă pot prezenta dificultăți de respirație, oboseală persistentă, toleranță redusă la efort și umflarea picioarelor sau gleznelor. Uneori, dificultățile de respirație sunt mai intense atunci când persoana stă întinsă, deoarece acumularea de lichid poate afecta și plămânii.

Aritmiile cardiace

Inima are propriul sistem electric, responsabil de coordonarea fiecărei bătăi. Atunci când impulsurile electrice nu sunt generate sau transmise normal, ritmul inimii poate deveni prea rapid, prea lent sau neregulat.

Unele aritmii sunt inofensive, însă altele necesită investigații și tratament. Fibrilația atrială, de exemplu, este o aritmie frecventă în care camerele superioare ale inimii se contractă neregulat. Aceasta poate favoriza formarea cheagurilor de sânge și poate crește riscul de accident vascular cerebral. Palpitațiile, amețelile, oboseala sau senzația de lipsă de aer pot fi semne care justifică o evaluare cardiologică.

Bolile valvelor cardiace

Valvele inimii permit sângelui să circule într-o singură direcție între camerele cardiace și către vasele mari. Atunci când o valvă se îngustează și nu se mai deschide suficient, această modificare este denumită stenoză, iar atunci când nu se închide complet poate apărea regurgitarea sau insuficiența valvulară.

În cazul formelor ușoare, o boală valvulară poate fi descoperită întâmplător la un control medical. Pe măsură ce devine mai severă pot apărea dificultăți de respirație, oboseală, palpitații, dureri în piept, amețeli sau episoade de pierdere a cunoștinței. Ecocardiografia este una dintre investigațiile importante pentru evaluarea structurii și funcționării valvelor.

Boala arterială periferică

Ateroscleroza nu afectează numai arterele inimii. Plăcile de aterom se pot forma și în arterele care transportă sânge către membre, în special către picioare, determinând boala arterială periferică.

Un simptom caracteristic poate fi durerea sau senzația de crampă la nivelul gambei în timpul mersului, care se ameliorează după oprirea efortului. În cazul formelor avansate, pot apărea dureri și în repaus, răni care se vindecă greu sau modificări ale pielii. Prezența bolii arteriale periferice indică și existența unui risc cardiovascular general crescut, pentru că ateroscleroza este o afecțiune sistemică.

Cum sunt diagnosticate bolile cardiovasculare?

Diagnosticul începe cu evaluarea clinică. Medicul discută cu pacientul despre simptome, antecedente personale și familiale, tratamente, stil de viață și factorii de risc existenți. Măsurarea tensiunii arteriale, ascultarea inimii și plămânilor și evaluarea pulsului pot oferi primele informații importante.

În funcție de situație, evaluarea poate continua prin investigații precum:

  • electrocardiograma (ECG), care înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica anumite aritmii sau modificări sugestive pentru ischemie;
  • ecocardiografia, care utilizează ultrasunete pentru a analiza camerele inimii, valvele și modul în care mușchiul cardiac se contractă;
  • analizele de sânge, inclusiv profilul lipidic, glicemia și, în anumite situații, biomarkeri cardiaci;
  • monitorizarea Holter ECG, utilă pentru înregistrarea ritmului cardiac pe o perioadă mai lungă;
  • testarea la efort, atunci când medicul dorește să observe comportamentul inimii în timpul activității fizice;
  • investigațiile imagistice cardiace, recomandate în situații specifice pentru evaluarea arterelor coronare sau a structurii inimii.

Nu toate persoanele au nevoie de toate aceste investigații. Alegerea lor se face în funcție de simptome, vârstă, antecedente și riscul cardiovascular individual.

Ce complicații pot apărea?

Bolile cardiovasculare netratate sau insuficient controlate pot conduce la complicații severe. Printre cele mai cunoscute se numără infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, însă consecințele unei afecțiuni cardiovasculare pot fi mult mai diverse.

O boală coronariană extinsă sau un infarct miocardic poate afecta capacitatea mușchiului cardiac de a pompa sângele și poate contribui la dezvoltarea insuficienței cardiace. Unele aritmii pot afecta circulația sanguină sau pot favoriza apariția cheagurilor. În anumite situații, tulburările electrice severe ale inimii pot conduce la stop cardiac.

Boala vasculară poate afecta, de asemenea, circulația către creier, rinichi sau membre. Controlul factorilor de risc cardiovascular este esențial pentru reducerea riscului de infarct miocardic. Prin menținerea acestor factori sub control, sunt protejate sistemul circulator și organele care depind de o circulație sanguină adecvată.

Legătura dintre inimă și alte organe

Inima este un organ muscular care pompează permanent sângele prin organism, asigurând transportul oxigenului și al nutrienților către țesuturi. Activitatea sa depinde însă de o întreagă rețea de vase de sânge și este strâns legată de funcționarea plămânilor, rinichilor, creierului și sistemului endocrin.

Din acest motiv, menținerea sănătății inimii poate presupune evaluarea mai multor aspecte medicale, nu exclusiv a celor care țin de cardiologie.

Hipertensiunea arterială poate afecta simultan inima, vasele de sânge, creierul și rinichii. Diabetul favorizează deteriorarea vaselor și accelerează ateroscleroza. Unele boli renale contribuie la creșterea tensiunii arteriale și la retenția de lichide. Afecțiunile pulmonare pot crește solicitarea anumitor zone ale inimii.

În funcție de simptome și de factorii de risc, evaluarea unui pacient poate necesita astfel colaborarea dintre cardiologie și alte specialități, precum medicina internă, diabetologia, endocrinologia, nefrologia, pneumologia sau neurologia.

Cum apare boala coronariană?

Unul dintre mecanismele centrale ale bolilor cardiovasculare este ateroscleroza.

În timp, în pereții arterelor se pot acumula colesterol, lipide și alte substanțe, formând plăci de aterom. Arterele devin progresiv mai rigide și mai înguste, iar cantitatea de sânge care ajunge la anumite țesuturi poate scădea.

Atunci când sunt afectate arterele coronare, adică vasele care hrănesc mușchiul inimii, poate apărea boala coronariană.

Situația devine o urgență atunci când o placă de aterom se rupe și se formează un cheag care blochează fluxul de sânge. Dacă o porțiune din mușchiul cardiac rămâne fără oxigen, poate apărea infarctul miocardic.

Acest proces se poate desfășura progresiv, de-a lungul mai multor ani. Ateroscleroza poate evolua ani întregi, uneori fără simptome evidente. Tocmai de aceea, depistarea factorilor de risc înaintea apariției unei urgențe cardiovasculare este atât de importantă.

Factorii de risc cardiovascular

Riscul cardiovascular este rezultatul interacțiunii mai multor factori. Prezența unuia singur nu înseamnă că o persoană va dezvolta obligatoriu o boală de inimă, iar unele afecțiuni cardiovasculare pot evolua fără simptome evidente.

Există factori pe care nu îi putem modifica, precum:

  • vârsta;
  • istoricul familial de boli cardiovasculare premature;
  • predispoziția genetică;
  • anumite particularități biologice asociate sexului și vârstei.

Alți factori pot fi influențați prin stilul de viață și, atunci când este necesar, prin tratament:

  • hipertensiunea arterială;
  • colesterolul LDL crescut și alte tulburări ale profilului lipidic;
  • diabetul și glicemia crescută;
  • fumatul;
  • sedentarismul;
  • excesul ponderal și obezitatea;
  • alimentația dezechilibrată;
  • consumul nociv de alcool;
  • somnul insuficient sau de slabă calitate.

Un aspect important este faptul că acești factori se pot potența reciproc. Asocierea mai multor factori de risc, precum fumatul, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut, poate crește riscul cardiovascular și trebuie evaluată în contextul stării generale de sănătate.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular și poate evolua mult timp fără manifestări evidente.

În timp, presiunea crescută exercitată asupra pereților arterelor favorizează deteriorarea acestora și obligă inima să lucreze mai intens. Hipertensiunea arterială este asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și afectare renală.

De aceea, măsurarea tensiunii arteriale nu ar trebui făcută numai atunci când apar amețeli, dureri de cap sau palpitații. Pentru multe persoane, singura modalitate de a descoperi hipertensiunea arterială este măsurarea ei în cadrul controalelor medicale sau la domiciliu, cu un aparat validat și utilizat corect.

Semne și simptome care necesită evaluare medicală

Bolile cardiovasculare nu se manifestă toate la fel. Unele evoluează silențios, iar altele pot produce simptome care par, la început, nespecifice.

O evaluare medicală este indicată atunci când apar manifestări precum durerea sau presiunea în piept, palpitațiile repetate, dificultățile de respirație, scăderea toleranței la efort, amețeala, episoadele de leșin sau umflarea persistentă a picioarelor.

Ziua Mondială a Inimii

Semnele unui posibil infarct miocardic nu trebuie ignorate

Un infarct miocardic se poate manifesta prin:

  • durere, presiune, greutate sau senzație de constricție în centrul pieptului;
  • durere care se poate extinde către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă;
  • dificultăți de respirație;
  • transpirații reci;
  • greață sau vărsături;
  • amețeală, slăbiciune marcată sau senzație de leșin.

Manifestările nu sunt identice la toate persoanele. WHO menționează că femeile pot prezenta mai frecvent simptome precum dificultăți de respirație, greață, vărsături sau durere de spate ori mandibulă. Dacă apar simptome care pot indica un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, este necesară solicitarea imediată a serviciilor medicale de urgență.

Ce presupune un control cardiologic?

Un control cardiologic nu înseamnă automat o listă lungă de investigații. Evaluarea începe, de regulă, cu discuția despre simptome, istoricul medical, bolile existente, tratamente și antecedentele familiale.

Medicul poate măsura tensiunea arterială și pulsul și poate recomanda, în funcție de situația pacientului, investigații precum electrocardiograma, ecocardiografia sau analize de laborator pentru evaluarea colesterolului, trigliceridelor și glicemiei. În anumite cazuri pot fi necesare monitorizarea Holter, testarea la efort sau investigații imagistice suplimentare.

Nu toate aceste teste sunt indicate tuturor persoanelor. Alegerea lor depinde de vârstă, simptome, examenul clinic și profilul individual de risc.

Pentru persoanele care doresc să își evalueze sănătatea inimii, un consult de cardiologie la Centrul Medical Neoclinic din Timișoara poate reprezenta un punct de plecare pentru stabilirea investigațiilor necesare în funcție de situația individuală.

Ziua Mondială a Inimii

7 obiceiuri care contribuie la protejarea inimii

Prevenția cardiovasculară se bazează pe măsuri care pot fi integrate în stilul de viață și menținute pe termen lung.

1. Cunoaște-ți tensiunea arterială. Hipertensiunea arterială poate fi asimptomatică, astfel încât măsurarea periodică este recomandată chiar și atunci când te simți bine.

2. Verifică profilul lipidic și glicemia. Colesterolul LDL crescut și diabetul pot afecta vasele de sânge cu mult înaintea apariției simptomelor.

3. Nu fuma. Tutunul afectează pereții vasculari, favorizează ateroscleroza și crește riscul cardiovascular. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri de prevenție.

4. Fă mișcare constant. WHO recomandă adulților cel puțin 150–300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe săptămână sau 75–150 de minute de activitate intensă, alături de exerciții pentru principalele grupe musculare efectuate cel puțin de două ori pe săptămână.

5. Adoptă o alimentație echilibrată. Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile, peștele și sursele de grăsimi nesaturate pot face parte dintr-un model alimentar echilibrat. În paralel, este utilă limitarea excesului de sare, zahăr adăugat, grăsimi saturate și alimente intens procesate.

6. Ai grijă de somn și de stresul cronic. Somnul insuficient și stresul persistent pot influența tensiunea arterială și favoriza comportamente care cresc riscul cardiovascular.

7. Urmează tratamentul prescris. Medicamentele pentru hipertensiunea arterială, colesterol, diabet sau alte afecțiuni nu trebuie întrerupte sau modificate fără recomandarea medicului, chiar dacă valorile analizelor s-au îmbunătățit.

Ziua Mondială a Inimii

Prevenția și evaluarea riscului cardiovascular

Una dintre ideile centrale ale Zilei Mondiale a Inimii este importanța prevenirii bolilor cardiovasculare și a identificării din timp a factorilor de risc.

Un infarct miocardic nu ar trebui să fie primul moment în care cineva află că are hipertensiune arterială, diabet sau un nivel foarte ridicat al colesterolului. În aceeași măsură, faptul că o persoană se simte bine nu exclude automat existența unor factori de risc.

Frecvența controalelor trebuie stabilită individual, în funcție de vârstă, istoricul familial, valorile tensiunii și analizelor, bolile asociate și eventualele simptome. Persoanele cu hipertensiune arterială, diabet, dislipidemie, obezitate, istoric familial cardiovascular sau care fumează pot necesita o monitorizare mai atentă.

Data de 29 septembrie poate fi o ocazie potrivită pentru a acorda atenție unor măsuri de prevenție precum măsurarea tensiunii arteriale, programarea analizelor amânate, reluarea activității fizice sau o discuție cu medicul despre riscul cardiovascular personal.

Întrebări frecvente despre sănătatea inimii

1. Ce este Ziua Mondială a Inimii?

Ziua Mondială a Inimii este marcată anual pe 29 septembrie și este coordonată de World Heart Federation. Scopul său este creșterea gradului de conștientizare privind bolile cardiovasculare, factorii de risc, prevenția și importanța accesului la diagnostic și tratament.

2. Pot avea o problemă cardiovasculară chiar dacă nu am simptome?

Da. Hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și ateroscleroza pot evolua o perioadă îndelungată fără simptome clare. De aceea, evaluarea factorilor de risc și controalele recomandate de medic sunt importante inclusiv pentru persoanele care se simt bine.

3. Care sunt cele mai importante analize pentru inimă?

Nu există un set universal pentru fiecare persoană. În funcție de risc, medicul poate recomanda profil lipidic, glicemie sau hemoglobină glicozilată și alte analize. Măsurarea tensiunii arteriale și analiza istoricului medical pot fi asociate, în funcție de situația clinică, cu investigații precum electrocardiograma sau ecocardiografia.

4. Ce nivel de activitate fizică este recomandat pentru sănătatea cardiovasculară?

Pentru adulți, WHO recomandă 150–300 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptămână sau 75–150 de minute de activitate intensă, ori o combinație echivalentă. Persoanele sedentare sau cu afecțiuni cronice ar trebui să stabilească împreună cu medicul un nivel de efort potrivit situației lor.

5. Când este indicat un control cardiologic?

Un control poate fi recomandat în prezența unor simptome precum durere toracică, palpitații, dificultăți de respirație, amețeli sau scăderea toleranței la efort, dar și persoanelor care prezintă factori de risc cardiovascular. Frecvența controalelor se stabilește în funcție de vârstă, antecedente, simptome și profilul individual de risc cardiovascular.

6. Durerea în piept este întotdeauna asociată unei probleme cardiace?

Nu. Durerea toracică poate avea numeroase cauze, de la probleme musculoscheletale și digestive până la afecțiuni pulmonare sau cardiace. Totuși, o durere nou apărută, puternică sau însoțită de dificultăți de respirație, transpirații, greață, amețeală ori durere care iradiază spre braț, spate sau mandibulă necesită evaluare medicală rapidă.

Surse

World Heart Federation – World Heart Day – informații despre Ziua Mondială a Inimii și campania internațională.

World Health Organization – Cardiovascular diseases (CVDs) – date globale privind bolile cardiovasculare, mortalitatea, factorii de risc și simptomele infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral.

Mayo Clinic – Coronary artery disease: Symptoms and causes – informații despre boala coronariană, ateroscleroză, simptome și factori de risc.

Centers for Disease Control and Prevention – Heart Disease Risk Factors – informații despre principalii factori de risc cardiovascular și prevenție.

National Heart, Lung, and Blood Institute – Coronary Heart Disease: Risk Factors – informații privind factorii de risc pentru boala coronariană.

Ultima actualizare: 29 septembrie 2026

Distribuie:

Facebook
WhatsApp
LinkedIn
Email